Ultimele ştiri din bibliotecă

21 octombrie 2008   La centru şi la margine

Aseară, Ion Luca Caragiale a descins la "Grand Hotel Victoria", acolo, el a văzut enorm şi a simţit monstruos. Cu cîteva ore mai înainte, o ţărancă, Vitoria Lipan, a plect la munte să-i caute pe asasinii soţului ei. Spre prînz, în plin Bucureşti, s-a auzit strigătul unei femei, către patru bărbaţi de ajuns de ciudaţi la înfăţişare: "Crailor! Crailor de Curtea-Veche!". Noaptea tîrziu, domnul Marcel Proust şi-a trimis menajera să-i cumpere o pară de la un restaurant parizian; muşcînd o singură dată şi punînd-o apoi deoparte, domnul Marcel Proust a apreciat că para nu mai are gustul din copilăria lui. Într-un sanatoriu elveţian, un bărbat tînăr şi inteligent se îndrăgosteşte de radiografia pulmonară a unei domnişoare venite şi ea la tratament. Un mare compozitor coboară cu batiscaful în adîncul mării şi e uimit de ceea ce vede. Un important funcţionar, plecînd spre slujba sa, îşi pierde nasul. Un alt funcţionar, mai puţin important, ducînd o existenţă obscură şi bizară, îşi comandă o manta la un croitor şi hoţii, nici pînă astăzi prinşi, i-o fură în plină noapte de iarnă. Un supravieţuitor de la Auschwitz susţine că despre Auschwitz nu discută decît cei care nu au fost acolo şi cucereşte Premiul Nobel pentru literatură. Un arhitect bucureştean, Ioanide, luînd cunoştinţă de moartea fiicei sale, începe brusc să deseneze în neştire, pe hîrtie, coloane dorice. Un scriitor rus o pocneşte mortal în cap, cu tamponul de pe biroul său, pe o femeie care-i citeşte o tragedie ajunsă la actul 4. Justiţia îl achită. Într-un oraş enigmatic, un bărbat din ce în ce mai singur îşi dă seama că din oameni de treabă s-au întruchipat rinoceri de treabă. La Budapesta, un scriitor se îmbarcă pentru o călătorie în jurul creierului său. Numitul Joseph K. se trezeşte, dimineaţă, cu cîţiva oameni ursuzi în sufragerie, care-l arestează fără nici un motiv. Un bătrîn pescar, Santiago, izbuteşte să prindă un marlin şi pînă ajunge la ţărm, rechinii îi mănîncă peştele, lăsîndu-i doar oasele. Pe o stradă din Bucureşti, Mîntuleasa, un om descoperă că are memorie şi imaginaţie. În Ţara Moţilor, o femeie muşcă dintr-un măr. Un om din Delta Dunării, Mitru Pescăruş, trăind doar din poveşti, a rămas prost şi sărac, ceea ce-l face să declare: "Eu sînt un om strict!". Un tînăr deţinut se îndrăgosteşte, printre gratii, de ochii fiicei directorului de închisoare şi se hotărăşte să nu mai evadeze. Un moscovit, Ivan Ilici, îşi dă seama pe patul morţii că a trăit fără să înţeleagă ceva din viaţa sa. O balenă albă e căutată zi şi noapte pe oceanele lumii. Nici un harponier nu o găseşte. Înnebunit de atîtea eşecuri, un harponier spaniol se apucă să se lupte cu morile de vînt. Un prinţ mic întreabă: "Balena e o moară de vînt?". Un prinţ mult mai inteligent descoperă că poţi surîde fiind totodată ticălos. Un scriitor pe care mai toţi ficţionarii din secolele XIX, XX şi chiar XXI îl numesc "notre oncle Gustave" lasă cu limbă de moarte aceste cuvinte: "Furia cu care se concluzionează este una din maladiile cele mai funeste şi mai sterile ale omenirii. Geniile şi operele lor nu au concluzionat niciodată".

Mai multe