Teatrul, de la centru la periferie

Nu sînt singurul care am regretat dispariţia, acum cîţiva ani, a revistei Scena. Ca amator de teatru, urmăresc cronicile de spectacol în ziare şi în revistele periodice. Pe lîngă aceste cronici "la zi" - care dau verdicte punctuale cu privire la spectacole punctuale - o revistă specializată, profesionistă mai oferă şi puneri în context, instrumente suplimentare de decriptare, comparaţii utile, informaţii bine închegate despre cine/ce/ unde mai montează şi, nu în ultimul rînd, dosare tematice. Pînă nu demult, Teatrul azi rămăsese singura revistă specializată. Acum există şi Scena.ro. Chiar dacă nu şi-a propus în mod explicit să continue linia editorială a celei mai prestigioase (şi mai vii) reviste de teatru din România, Scena.ro seamănă cu vechea Scena în ceea ce priveşte structura sumarului, zvîcul scriiturii şi seriozitatea opiniilor. Din colegiul de redacţie fac parte Cristina Modreanu, Magdalena Boiangiu, Iulia Popovici, Anca Rotescu - un cvartet redutabil, care garantează în acelaşi timp diversitatea unghiurilor de vedere cît şi buna acoperire a tuturor scenelor, din beciuri pînă în mansarde, de la centru la periferie, de la clasic la postmodern etc. Primul număr al noii publicaţii de teatru - de fapt, e un număr 0, o ediţie pilot - a apărut recent, în ajunul Festivalului Naţional de Teatru (noiembrie 2008): a fost conceput ca o mărturie scrisă a unui şantier deschis, ca o prefaţă - sau ca un ghid - la un lung şir de evenimente teatrale. Scena.ro propune o avancronică a festivalului, cu recenzii la aproape toate spectacolele selectate în programul oficial (inclusiv la cele invitate din străinătate), bine documentate şi ilustrate, cu interviuri şi portrete ale eroilor principali, şi cu o clarificantă discuţie despre intenţiile noului selecţioner, Cristina Modreanu, cu privire la arhitectura şi conţinutul acestui festival. Redactorii publicaţiei discută despre deschiderea festivalului naţional spre teatrul şi spre publicul internaţional, despre cum s-au ales spectacolele invitate, despre cum se "construieşte" un festival etc. Discuţia e încadrată de o anchetă care continuă de fapt temele lansate: preşedintele UNITER, Ion Caramitru, directorul festivalului de la Sibiu, Constantin Chiriac, criticul de teatru George Banu, regizorii Ada Lupu şi Mihai Măniuţiu, vicepreşedintele UNITER, Aura Corbeanu, au fost invitaţi să spună ce decizii ar lua ei dacă ar fi selecţioneri ai festivalului. Ce mai puteţi citi în Scena.ro? Un fragment pe cît de interesant, pe atît de scurt din cartea lui Hans-Thies Lehmann despre Teatrul postdramatic, o corespondenţă pariziană de la Mirella Nedelcu-Patureau, intitulată "Teatrul românesc între iluzii şi realitate", şi un autoportret al lui Kama Ginkas, care explică ce înseamnă "teatrul provocator". Editorialul, semnat de Cristina Modreanu, oferă argumente pentru această nouă publicaţie. "Ce ne lipseşte este o platformă de dezbatere asupra condiţiei artei teatrului în această societate în continuă schimbare, dar şi o conectare permanentă la teatrul lumii, o cale de ieşire din izolare. Poate că e foarte mult ce îşi propune Scena.ro, dar una dintre regulile tranziţiei este să-ţi pui în gînd cît mai multe ca să reuşeşti să duci la bun sfîrşit măcar o parte din ce îţi propui." A apărut ediţia pilot a revistei Scena.ro. Cel mai greu nu e să alcătuieşti sumarul şi să "potriveşti" articolele pentru prima ediţie... Mult mai greu e să faci numărul 1, numărul 2, numărul 3 etc. La numărul 0, Scena.ro promite. Aştept continuarea. (M. M.)