Scrisoarea lui Neacşu

Emo, SMS şi MMS şi Virale pentru Bloguri: "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole (= Preaînţeleptului şi cinstitului, şi de Dumnezeu dăruitului jupîn Hanăş Bengner din Braşov multă sănătate din partea lui Neacşu din Cîmpulung) I pak (= şi iarăşi) dau ştire domnie tale za (= despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre. I pak să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre în sus. I pak să ştii că bagă den toate oraşele cîte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii. I pak să ştii cumu se-au prins neşte meşter(i) den Ţarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta. I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş(i) şi de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă. I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre. I pak spui domniie tale ca mai marele miu, de ce am înţeles şi eu. Eu spui domniie tale iară domniia ta eşti înţelept şi aceste cuvinte să ţii domniia ta la tine, să nu ştie umin mulţi, şi domniile vostre să vă păziţi cum ştiţi mai bine." Se termină: "I bog te veselit. Amin." (= Şi Dumnezeu să te bucure. Amin) Povestea: românul, cînd vorbeşte despre Scrisoarea lui Neacşu de la 1521, îşi citeşte destinul personal în istorie şi în viaţa de fiecare zi. Este prima dovadă că se vorbea şi scria româneşte la 1521 şi că se vorbea aceeaşi limbă şi în Muntenia, şi în Transilvania. Să mai spunem că limba aia de la 1521, cu mici slavonisme, este la fel ca şi cea de azi, din 2008, asta oricine observă. Astea sînt imnurile de împăcare ale românului cu steaua lui norocoasă în istorie. Şmecheriile textului: dar, dacă mergem mai departe cu citirea Scrisorii, nu putem să ocolim plăcerea primei turnătorii înregistrate. Un negustor din Cîmpulung, apelînd la documente, pare-se dator cu bani braşovenilor, aude de mişcările turcilor conduşi de cel mai mare sultan otoman al tuturor timpurilor, Soleiman Magnificul, şi îi transmite zvonuri sigure gospodarului Braşovului Bengner. Să nu citim cum prima dovadă de limbă română este o turnătorie? Să nu vedem că turnătoria asta este ţesută din zvonuri şi păreri? De ce nu? Durata lecturii şi tipul de creier: şi de ce nu am merge cu inima mai departe şi nu am recunoaşte astfel minunile de delaţiune din timpurile-reale-comuniste şi zvonurile şi părerile din care s-a construit un întreg destin de viaţă, în care ne place să ne legănăm în ceaţă, decît să ieşim la lumină. Cash şi investiţii: distribuţie de Scrisori Neacşu către tot turistul străin. Personaje: Neacşu şi părerea lui. Mişto: este că literatura română fără să-şi dea seama s-a construit pe ideea Scrisorii lui Neacşu. Un soi de destin intimist, un soi de descriere a evenimentelor trăite, dar nu în litera lor, ci în interpretarea lor, de ură, bucurie, disperare. Scrieri de început - cronicile - şi opere - nu puţine - sînt mişto fiindcă îi sare ţandăra autorului şi dă cu opera în stil.