Revista de colecţie

Aţi auzit cumva de o revistă... Atlas, parcă-i zice? - întreb şi eu într-o doară, pentru că taman îi văzusem reclama la televizor. Şi numai ce întreb, ca o profană într-o dimineaţă de joi, pentru că revista apare marţi, că şi aflu de la vînzătorul de reviste din pasajul Universităţii, apoi de la cel din Romană, apoi de la cel din Unirii... că nu mai are nici un rost să cauţi Atlasul joi cînd nici măcar miercuri nu mai e, chiar dacă e pus în vînzare de numai o zi şi e săptămînal şi e de-abia la numărul 2; se vinde ca pîinea caldă, încă de la primul număr. Cu chiu cu vai fac rost totuşi de numărul 2 al revistei. Pe numele său întreg, revista Atlas, întreaga lume la dispoziţia ta a fost lansată în 2006 şi în România (ea existînd în restul ţărilor europene) şi face parte din conceptul partwork, concept introdus chiar de compania editoare, DeAgostini Hellas. Conceptul defineşte revistele de colecţie, adică cele care apar regulat, în cazul de faţă o dată pe săptămînă, şi care, cu un ciclu mediu de viaţă de doi ani, acoperă sfere diverse de interes. Revista, un atlas în miniatură, prezintă în fiecare număr diferite regiuni geografice pe scurt, în rubrici de "Economie", "Climă", "Informaţii pe scurt", "Statistici", "Ce trebuie ştiut" şi "Ce merită văzut". În afară de asta, hărţi şi cîte un reportaj despre actualitatea fiecărei regiuni. Numărul 2 debutează cu un reportaj despre "moştenirea grea" a Greciei, ţara insulelor şi a zeilor. Astfel în "raiul torturat de mulţimea turiştilor" s-au înregistrat, în ultimii ani, peste zece milioane de turişti. "Pe Acropole se vînd în fiecare an 2.000.000 de bilete de intrare, iar palatul Regelui Minos este vizitat anual de peste 700.000 de turişti." A doua oprire este Oceanul Pacific - "cel mai mare rezervor de apă din lume". Istoria descoperirii, primii exploratori, pericolele actuale. "Cea mai întinsă suprafaţă de apă de pe planetă împreună cu numeroasele sale insule a început să resimtă consecinţele civilizaţiei moderne. Marile flote tratează Oceanul Pacific ca pe o mare groapă de gunoi, flotele de pescuit ca pe un sac fără fund de unde se obţin venituri impresionante, iar flotele militare ca pe un poligon militar de încercare." Despre Nil - "izvorul de viaţă egipteană" - aflăm, pe lîngă informaţiile-fişă ale regiunii, locuri turistice şi statistici, despre importanţa sa. Fără Nil, Egiptul şi Sudanul, precum şi ţările din Sahara, Ciad, Nigeria şi Mali, ar fi condamnate la secetă, ceea ce a dus, inevitabil, la dispute pentru distribuirea apei între Egipt şi Sudan. Călătoria continuă. New-York, capitala lumii, un "adevărat conglomerat de popoare - opt milioane de locuitori care comunică între ei în limba engleză", dar în interiorul căruia există peste 80 de comunităţi etnice. Rubrica "Ce trebuie să ştiţi" aduce în primul rînd istoria Statuii Libertăţii, apoi cele 11.000 de taxiuri galbene, apoi fostele clădiri World Trade Center şi "sărbătoarea" naţională a tîlharilor, 11 noiembrie. Australia, ţară a contrastelor, scurt istoric al devenirii fostei colonii a condamnaţilor într-o ţară superindustrializată în care totuşi "aborigenii îşi conservă neîntrerupt vechile tradiţii şi obiceiuri de acum 50 000 de ani". Numărul 2 se încheie cu Marea Moartă. "Locul cu cea mai joasă aşezare din lume", care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Pe scurt, într-o prezentare grafică de excepţie, cu un bagaj informaţional de esenţă, în fiecare marţi, 49.900 lei: Atlas, întreaga lume la dispoziţia ta. (S. G.)