repere <i>Geo</i>grafice

* Klaus Bachmann, "Tainele nopţii": "O treime din viaţă ne-o petrecem dormind. Medici şi biologi trudesc neobosit la elucidarea unei stări stranii care nu permite multor sute de mii de oameni să-şi găsească odihna din timpul nopţii. Şi la aflarea unui răspuns care să pună în sfîrşit capăt unei dileme fundamentale nelămurite încă: de ce are, de fapt, organismul nevoie de somn?" (p. 32-51). * Hania Luczak, "Insula bătrînilor fericiţi": "Nicăieri oamenii, în special femeile, nu ajung la o vîrstă atît de înaintată ca pe insula Okinawa, pe deasupra şi cu o sănătate perfectă. Care să fie oare magica formulă căreia i se datorează puterea şi bucuria de a trăi? Răspunsul bătrînelor: un surîs. Urmat de invitaţia de a le însoţi o vreme în propriul cotidian." (p. 54-64). * Pamela Grim, "Lovit de fulger": "Lumină orbitoare, tunete asurzitoare. Pentru locuitorii oraşelor, furtunile reprezintă mai degrabă un spectacol decît un pericol iminent. Numai dacă stau în casă şi nu sunt loviţi de fulger. Altfel, ajung la spital. Un medic povesteşte." (p. 66-72). * Matthias Glaubrecht, "Aventuri la firul ierbii": "Trăim în vremea gîndacilor. Aceste creaturi cu o capacitate deosebită de adaptare au invadat toate regiunile planetei datorită varietăţii biologice nemaiîntîlnite la altă grupă de animale. Din cele mai vechi timpuri, omul se raportează contradictoriu la gîndaci. Anumite specii sunt apreciate ca talismane . sau bijuterii, altele sînt combătute cu toate mijloacele posibile. Nu doar pentru că distrug recoltele, ci pentru că provoacă repulsie." (p. 74-91). * Uwe George, "Ca un Vatican în deşert": "În momentul în care arheologii polonezi s-au apucat de săpături, nu se ştia încă mai nimic despre regatele creştine apuse ale Nubiei. Sau despre cele situate pe malul răsăritean al Nilului, în nordul actualului Sudan, acolo unde odinioară se ridicau semeţ zidurile unei mănăstiri. Bogăţiile ei nebănuite răsfrîng o lumină puternică asupra istoriei regiunii." (p. 92-110). * Michael Stuhrenberg, "Laguna din Langa-Langa": "Construiesc insule artificiale, plătesc cu bani din scoici şi vorbesc uneori cu rechinii. Cu toate acestea, în laguna oamenilor de apă sărată riscă să se piardă ceva unic. Iar vizitatorul nu trebuie să se comporte ca şi cum ar înţelege tot ce se petrece în această lume." (p. 112-124). * Ina Rometsch, "Cum se trăieşte, de fapt... ca doctor de palmieri în Beverly Hills?", interviu cu Ken Pfalzgarf, doctor de palmieri: "Bătrîneţea şi bolile nu sunt subiecte prea îndrăgite în California, mai ales printre celebrităţile de la Hollywood. La palmieri, problemele care apar odată cu trecerea anilor nu pot fi trecute însă prea uşor cu vederea. Şi nici nu se poate apela la miracolul chirurgiei estetice. Este nevoie, aşadar, de un specialist." (p. 128). (R. P.)