Răsvan şi Vidra de B.P. Hasdeu
Se termină: "Mărirea deşartă şi iubirea de arginţi, acestea sînt neşte neputinţe iuţi ale sufletului...". Povestea: ţiganul ajuns domn, că aşa vrea nevastă-sa. Şmecheriile textului: Hopa Mitică. Pe Răzvan îl distruge preaatotmărirea. Emo, SMS şi MMS şi Virale pentru Bloguri: pe destin - "Tu! Da, tu eşti o unealtă a puterii fără nume, / Care ţese nevăzută toate lucrurile-n lume, / Astfel c-ades muritorul, bun ca blîndul mieluşel / Face rele peste, fărâ s-o ştie singur el!". Pe speculă - "Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, să fiu întocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea şi mîndria, el cu prada şi averea! / Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni în grămezi? - Ce-mi foloseşte domnia?... Pe-amîndoi aci ne vezi / Praf, pulbere şi cenuşă!...Nebuni, ce din lăcomie, / El pentr-o biată lescaie, eu pentr-un ceas de mîndrie". Durata lecturii şi tipul de creier: aceeaşi doină: "Frunză verde de negară, / Vodă doarme în cămară, / Iar boierii, tot furînd, / Îşi fac trebile pe rînd!". Acelaşi popor: "Frunză verde de negară, / Norodul plînge şi zbiară, / Dar în cer şi pe pămînt / Nu-l aude nici un sfînt!". "TÎRGOVEAŢA I (întrerupînd): Haid! iarăşi frunză de negară? / Ce Doamne! Tot numai una?... Ca şi cum n-ar fi-ntr-o vară / Feluri de feluri de frunze!... TÎRGOVEAŢA II: Viorele, rozmarini... TÎRGOVEAŢA III: Garofiţe, busuioace... TÎRGOVEAŢA IV: Trandafiri, brînduşe... TOATE: Crini... TÎRGOVEŢUL I: Tăceţi odată, că-i poznă! TÎRGOVEŢUL II: O să vă luăm la goană! TÎRGOVEAŢA I: Auzit-ai, soro, vorbe! TÎRGOVEŢUL III: Bre! Doar nu eşti o icoană? TÎRGOVEAŢA II: Dar nici dumneata un vodă, ca să ne batjocoreşti! DASCĂLUL: Vreţi să citesc mai departe? Nu vreţi... TOŢI: Ba da, să citeşti! DASCĂLUL: Frunză verde de negară, / Decît un domn de ocară, / Iar boieri mişei şi hoţi, / Mai bine la dracu toţi! TOŢI: Mai bine la dracu toţi! Da, da, da! / Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!" Cash şi investiţii: scoţi bani din ţigani şi acum: copiii, mîncărurile, expunerea, prostioarele. Cred că un curs de furat, iubit, ursărit, ţinut de ţigani ar avea mare succes. Personaje: Răsvan - ţigan dezrobit, onoarea, mărirea, prostia, tîmpeala, Sbierea - boier bătrîn, Tănase - cerşitor, Başotă - mare vătav, dascălul, tîrgoveaţa I, tîrgoveaţa II, tîrgoveaţa III, tîrgoveaţa IV, tîrgoveţul I, tîrgoveţul II, tîrgoveţul III, fata I, fata II, slujitori de la vătăvie, o piaţă în Iaşi, în fund o biserică, mai încoace o piatră, în lături case. Mişto: "Cumplita sărăcie ş-invidia vicleană / Danţau în jurul meu: / În inimă durere, ş-o lacrimă pe geană, / Şi-n piept suspinul greu! / Tu, însă, ca o lampă rămasă mîngîiere / Cînd faclele s-au stins, / Cu-o rază de iubire sorbeai acea durere, / Secai amarul plîns! / Suspinul singur numai îmi sta mereu în cale: / Oftam fărâsă voiesc, / Ca umbrele, ce-n faţa luminii matinale / De noapte ne-amintesc. / În zilele acelea de sumbră poezie, / Cu-o mînă-n mîna ta, / Am scris această dramă, ce-n viaţă-mi o să fie / Ca floarea Ťnu-m-uita»!» / În stalactit se-ncheagă o undă, picurată, / P-o stîncă ne-ncetat; / Aşa oftarea-mi lungă aice-i închegată / Suspin cristalizat! / Mînia mizantropă a omului în goană, / Sarcasmul infernal / Le vezi în astă carte, înfipte-ntr-o icoană / Cu vîrful de pumnal! / Şi cui să-nchin eu oare, cînd timpul se răzbună, / Ecoul amorţit / Din nemilosul viscol pe care împreună / Abia l-am resimţit? / O, tu, ce chiar suspinul îl împărţeai cu mine, / Făcîndu-l mai uşor: / Tăiai oftarea-ntreagă în două mici suspine, / Unite prin amor!..."