Mortul accidentat de la groapă nu se mai întoarce, dar se cumpără

Şi eu pot omorî cu maşina. Mă urc cu roţile pe un trup. Bag 100 pe oră în inima vreunui copil şi-l iau pe parbriz. Sînt nevasta lui Păunescu, sînt fiul unui parlamentar, Tărniceanu, sînt puşcaşul marin şi-l calc pe Teo Peter, sînt arabul cu supermaşină care l-a ucis pe regizorul Nemescu, sînt eu, bă! Eu omor tot ce vreţi în ţara asta şi mă scot. Vă iau la omor ce are viaţa voastră mai scump şi scap, să mor eu... cumpăr tot, mă ajut de prieteni, de duşmani, de bani, de relaţii, de moarte, de viaţă şi scap. Cumpăr tot, o cumpăr pe mă-ta moartă, dragul meu cititor, pe fi-tu în sicriu, iubitul meu cititor, pe gagica ta rece, nemuritorul meu cititor. Am dreptul meu de a cumpăra. Nu, nu-ţi cumpăr sicriul celui drag, dar vin după o juma de an şi cu cît eşti mai sărac cu atît mai puţin te cumpăr. Te fac cîrpă, te fac hîrtie igienică şi ne înţelegem. Bă, nu te vreau pe tine, nu vreau înţelegerea ta, nu, nu, nu, vreau libertatea mea. Vreau asta, să se uite că am fost criminal... nu greşit, asta aranjez eu la poliţie, nu, nu, asta nu mă pasionează... asta e simplu... testele la cauciucuri, testele de viteză, testele că nu e aia, e ailaltă, că am suflat în fiolă cînd nu trebuie, totul se poate mistifica... bă, poate nu am văzut roşu din cauza poliţiei, că a pus semaforul prea jos... nenorociţii au făcut-o special. Pe ăştia, pe poliţişti, îi fac prin şefi. Ăia sînt gaşcă între ei, aşa că îl cumpăr pe unul, îi cumpăr pe toţi. Bun, pe tine, cititorule, cînd te omor, să-ţi ştii preţul, nefericitule, să ştiu o treabă, să ştiu repede de la cît să negociez în jos. Că te fac cu bani, te fac din vorbe, fac ceva cu durerea ta. Mă gîndesc la durerea mea. La mine - nu-mi pasă că ţi-a murit, că ai murit şi tu atunci, nu, te cumpăr cît eşti de hoit şi cu cît eşti mai hoit cu atît ies mai ieftin. Nu am conştiinţă, am bani, nu-mi pasă de morală că am bani, la cît e morala asta, o iau din "Europa" de la chinezi mai ieftină. Vreau viaţa mea, bă, cititorule. Adică dacă ţi-a murit mă-ta, de ce să mor şi eu în puşcărie? Păi, de ce? Eu mişc, tai pîine, bă, sînt puternic, mişc, trăiesc, mut ţara din loc, o duc în lume, în Europa. Mă-ta moartă pe cine ajută, copilaşul tău, că nici nu-i dăduseră dinţişorii de lapte, pe cine ajută? Pe nimeni, bă, pe nimeni. Numai eu trăiesc, numai eu respir. Chiar şi dintre mine şi tine, numai eu respir! Tu? Tu, bă? Tu nu trăieşti fără bani, banii mei te ajută să-ţi iei şi tu o casă, unde murdăria vînzării e mai suportabilă. Da, tu mi-ai vîndut copilaşul, mama, nu pot să mă culc şi cu nevastă-ta, dacă tot facem o chestie. Hai, la preţul ăsta, mă laşi la nevastă-ta, da? Oho, nu vrea ea? Cît mă costă, bă, pe bune, cît mă costă ca să uiţi tu şi ea să consimtă? Hai, bă, ce dracu’? Dacă e vie, ce-mi pasă mie? Pot cumpăra tot ce e viu şi mort în jurul tău. Tu tot eşti mort! Mai mort ca mă-ta, copilaşul tău!