Mihaela Stăncescu (2)

23 aprilie 2007   La centru şi la margine

Aicea? Nu ştiu ce să zic... La început aş fi vrut să stau singură, să mă gospodăresc singură, dar acum, nu ştiu, la serviciu trebuia să mă înscriu să primesc casă şi nu m-am înscris. Au primit colege de-ale mele acolo unde am lucrat şi nici n-am posibilitate să-mi fac singură, să cumpăr o casă sau nu ştiu... N-am îndrăznit nici să plec de-acasă, poate că trebuia să am aşa, să rup cu toate şi să-mi aleg drumul meu. N-am avut îndrăzneala să plec. Tu ai fost fata tatii şi surorile au fost fetele mamei? Nu neapărat... Nu ştiu. Mi-a plăcut să citesc cînd eram mai mică. Şi Gabi, a citit şi ea, dar nu aşa ca mine, deci am avut preferinţe, aşa, cît mai multe, să aflu cît mai multe. Ea a fost mai practică, mai ambiţioasă, a mers mai departe, la facultate. Cealaltă a făcut şi ea, la seral... nu, la fără frecvenţă, facultatea... Mariana, da. Şi-a găsit serviciu şi pe urmă a făcut şi ea la particulară, a dat bani. Şi eu, nu ştiu, n-am fost chiar aşa de ambiţioasă, de bătăioasă. Am fost mai liniştită, să zic aşa. Şi care sînt cărţile tale esenţiale? Păi, îmi place, cum să zic, genul de dragoste, dar şi de acţiune mi-a plăcut. Ţin minte, cînd eram mai mică, am citit şi Poveşti nemuritoare, îmi plăceau foarte mult. Dar acum am început să citesc, şi, ce citesc, subliniez. Cum să zic, îmi plac cele care au un miez de înţelepciune, un miez de adevăr, bunătate, care se termină cu bine... Şi oamenii să fie mai buni. Dar, în sfîrşit, asta este viaţa! Te-au dezamăgit oamenii? Da, da. Nu ştiu, am avut, aşa, şi... parcă în sinea mea am vrut să-i ajut să fie mai buni, sau n-am ştiut cum să procedez. Deci, astea îmi plac, cărţile care au un sîmbure de adevăr. Am citit... şi de Karl May mi-au plăcut, am citit şi Ultimul Mohican de Fenimore Cooper. A, şi Paul Féval, deci, are nişte cărţi de aventuri şi dragoste, dar are şi nişte dialoguri, aşa, glumeţe şi te mai destinde, te relaxează. Totuşi, e şi acţiune - capă şi spadă. Da, cam aşa... De dragoste... am mai citit acum, de curînd, Sandra Brown. Dar te recunoşti în personajele respective, în eroină? Mi-amintesc acuma de o carte în care e o tipă care s-a ocupat de bijuterii şi soţul, nu ştiu, între timp parcă a murit şi, pe urmă, ea totuşi a reuşit deci, într-un fel, să fie independentă. Deci, şi prin cunoştinţele ei, să reuşească în afaceri. Da, cred că-mi plac şi astea. Bine, deci femeile care reuşesc, poate că aşa aş fi vrut să fiu eu, să reuşesc şi eu în viaţă, ca şi ele. Şi d-asta îmi plac. Consider că aş fi putut să fac mai mult. Nu ştiu, începînd de la faptul că sînt cu părinţii, nu sînt singură. Parcă asta mă împiedică, într-un fel, să mă exprim, să-mi găsesc ceva... N-aş putea să spun că aştept un semnal, sau... de la cineva, dar, într-un fel m-am potolit, aşa, ştiu eu?... Sau încă nu am găsit acel drum, acea meserie sau activitate care să... Făt-Frumos a apărut în viaţa ta? Nu, n-a apărut... De ce? Nu ştiu, am fost mai retrasă, n-am avut aşa... Da, mi-au plăcut băieţii, dar n-am avut prieten. N-ai acţionat niciodată, ei nu ţi-au mărturisit...? Da, n-am avut iniţiativa, nu ştiu, eram mai retrasă, aşa, nu ştiu. Deşi azi, parcă, nu ştiu, aş fi vrut să fiu, totuşi, altfel. Nici cînd eram la şcoală, sau aşa, nu invitam la onomastice, sau aşa, ca să ne cunoaştem mai bine. N-am fost în tabere. În excursii ştiu că am fost o dată, în a 7-a sau a 8-a, cu doamna de geografie, făcea nişte lecţii foarte frumoase şi parc-am fost plecată vreo două zile în excursie. Acum cos goblenuri despre natură. Am unul cu un copac, aşa, şi are şi... cu tente de negru, gri şi tente de roşcat şi de galben, aşa. Mi-a plăcut, adică combinaţia de culori mi-a plăcut şi am început să cos, dar n-am terminat. Mai am la un colţ la el. (din volumul în curs de apariţie) istodor- http:// www.facemcatavencu.ro / blog.php?id=20

Mai multe