<i>Cel care se leagănă</i> şi <i>cea mai liniştită</i>

În călătoriile sale prin Ţara de Sus a Moldovei, Eminescu spunea despre huţulii-oameni că "duc o viaţă de pasere pribeagă, originală şi liberă. Acest trib este puţin numeros, mărunt la stat şi vioi". În ciuda nenumăratelor documente, hărţi, studii antropologice, demografice, istorice şi lingvistice care au încercat să aducă date cît mai exacte despre numărul şi prezenţa huţulilor pe teritoriul României, dar şi despre stilul de viaţă, tradiţiile şi o limbă a cărei denumire se traduce liber prin "cel care speră", controversele legate de etnia huţulă nu sînt deloc puţine la număr şi se menţin chiar şi în prezent. De exemplu " povesteşte Marian Chiseliţe în ultimul număr al revistei National Geographic Rom