Lactate şi străfulgerări

30 aprilie 2007   La centru şi la margine

Economia merge bine, auzim zilnic. Iar dacă unii analişti spun că actuala creştere "nu e sustenabilă" pe termen lung, tindem mai degrabă să nu-i băgăm în seamă. Deocamdată, sîntem bucuroşi că am descoperit pe pielea noastră societatea de consum; mai încolo - "om vedea noi". Presa economică se dezvoltă şi ea. Se spune în general că e "de nişă" ori că limbajul ei e destinat doar celor care se pricep la afaceri. Greşit. Sau aproape. E adevărat că unele articole sînt mai greu de înţeles de către profani, dar orice om instruit găseşte ceva interesant de citit în revistele economice. În Business Magazin , de exemplu, un dosar semnat de Ioana Mihai povesteşte Cum a ajuns milionar Zuzu. Zuzu este un iaurt, "rudă" cu Fulga, laptele "de vacă" atît de simpatic promovat mai an. Ambele sînt produse de Albalact, o fabrică înfiinţată prin decret de stat în 1971 (cînd fiecare judeţ avea propria "întreprindere de industrializare a laptelui"), cumpărată cu un miliard în 1999, cînd avea datorii de 2,5 miliarde, şi ajunsă acum la 100 de milioane de euro capitalizare bursieră. Raul Ciurtin, directorul ei, fost medic, povesteşte convingător cum a parcurs acest traseu, iar jurnalista Ioana Mihai îl completează cu date interesante despre piaţa lactatelor, care va creşte în următorii ani cu 20%. S-ar putea să devenim un popor mai sănătos. Deocamdată - aflăm din Săptămîna financiară - iaurturile sînt abia pe locul 10 în clasamentul celor mai vîndute produse de larg consum din România, conform unui studiu realizat de AC Nielsen: 92 de milioane de euro în 2006. Pe primul loc - aţi ghicit? - sînt ţigările: poporul român, prin reprezentanţii săi vicioşi, a fumat în 2006 în valoare de 1,22 miliarde de euro. Pe locul al doilea, berea: 500 de milioane de euro s-au dus pe această băutură anul trecut. Urmează băuturile răcoritoare carbonatate (425 de milioane de euro), salamurile (170 de milioane de euro), apa minerală (160 de milioane) şi, pe locul şase, detergenţii (137 de milioane), ale căror vînzări au crescut: în 2006 am fost cu 13% mai curaţi decît în 2005. Cafeaua, ciocolata şi sucurile necarbonatate au bătut şi ele, fiecare, suta de milioane de euro. Lista celor mai vîndute categorii de produse lasă impresia că dăm o groază de bani ca să ne simţim bine, deşi ne lamentăm că ne merge rău. De-aia nu ne înţeleg străinii! Roberto Musneci, fost director la GlaxoSmithKline Romania, italian de origine, este intervievat în revista Capital şi întrebat, între altele, cît timp i-a luat pînă a înţeles România. Roberto Musneci: "Este o curbă interesantă. După şase luni, crezi că ştii totul; după un an şi jumătate, ştii că nu ştii nimic. După circa doi ani începi să ai străfulgerări. Apoi, devine o a doua natură şi ştii intuitiv ce urmează să se întîmple. Dezvolţi un fel de isteţime, care îţi spune cînd să vrei mai mult şi cînd să te opreşti". Asta este, probabil, cheia succesului pentru străini: străfulgerarea că România este "o a doua natură". (M. V.)

Mai multe