ICR cucereşte Scandinavia

"România a dus la capăt o campanie îndrăzneaţă la Tîrgul de Carte de la Göteborg de anul acesta. Mai mulţi scriitori au atras un public larg, printre aceştia numărîndu-se Herta Müller şi Mircea Cărtărescu" - aşa sună paragraful dedicat României în comunicatul oficial făcut public după închiderea Tîrgului de Carte de la Göteborg, 25-28 septembrie (vezi şi www.goteborg. bookfair.com). Asta după ce, la începutul anului, însuşi Regele Suediei a apreciat rolul şi importanţa ICR Stockholm (singurul institut cultural străin care acordă un premiu artiştilor suedezi, e vorba de Premiul "Marin Sorescu"), iar acum cîteva săptămîni cotidianul Svenska Dagbladet se întreba retoric dacă nu cumva invitatul special al tîrgului ar fi trebuit să fie nu Letonia, ci România (vezi şi www.svd.se/ kulturnoje/nyheter/artikel_911023.svd). Nu mai puţin de 30 de evenimente a organizat ICR Stockholm în cele trei zile şi jumătate ale celui mai mare tîrg de carte din Scandinavia. Niciodată n-a avut România un stand central la tîrgurile de carte europene şi nici rafturi încărcate aproape exclusiv cu cărţi, albume şi reviste traduse în limba locală, aşa cum s-a întîmplat anul acesta la Göteborg. Designul pop al standului cu o mică scenă unde tinerii poeţi români (Dan Sociu, Elena Vlădăreanu, Claudiu Komartin şi Adela Greceanu) au dialogat cu tineri poeţi suedezi, precum şi ecranul cu plasmă unde au rulat documentare semnate de Ştefan Constantinescu şi Alexandru Solomon despre mişcarea Dada, Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan sau Mircea Cărtărescu, au atras în permanenţă publicul suedez. Pe scena de poezie a tîrgului s-au mai produs, pe lîngă poeţii deja citaţi, Denisa Comănescu, Mircea Cărtărescu, Gabriela Melinescu şi Ioan Es. Pop, ale căror poeme au fost traduse şi citite de tot atîţia poeţi suedezi. Au fost lansate noi traduceri din Nina Cassian, Nichita Stănescu şi Mircea Cărtărescu, precum şi un număr special al revistei literare Lyrikvännen dedicat poeziei româneşti. Herta Müller s-a întîlnit cu cititorii şi a participat la seminarii internaţionale despre problema identităţii în noua Europă, despre obsesia trecutului şi a relaţiei dintre literatură şi memorie. Mircea Cărtărescu a dialogat cu prozatorul Andrzej Tichy despre trecerea de la poezie la roman şi de la boemă la statutul de scriitor cu succes de public şi de critică, a susţinut conferinţe de presă şi a participat la seminarii despre poezie şi despre estetica rezistenţei în timpuri totalitare, iar în final a dat interviuri şi a semnat zeci de autografe la un stand special amenajat. Andrei Cornea a vorbit, alături de Vaira Vike-Freiberga, fosta preşedintă a Letoniei, despre chestiunea naţiunii şi ideea europeană, Adina Brădeanu a participat, alături de experţi din Marea Britanie şi Suedia, la un seminar despre mitul Dracula, iar Ioan T. Morar şi-a adus contribuţia la o conferinţă a scriitorilor din Est despre recuperarea trecutului şi conservarea memoriei colective. ICR Stockholm a editat de asemenea un album foto cu scriitori români (fotografii semnate de renumiţii Cato Lein şi Lüfti Özkök) şi a organizat, în cadrul tîrgului, şi o expoziţie (vezi şi www.rosterfranrumanien.rkis.se). Odată tîrgul de carte încheiat, scriitorii români au plecat într-un turneu de lecturi publice prin toată Suedia. Dar despre acest proiect, într-un număr viitor. (M. C.)