Foc cu fum şi fum cu Nicorette

* Numărul dublu pe iunie-iulie al revistei Timpul de la Iaşi se încheie cu o scrisoare deschisă, adresată de poetul Daniel Corbu, preşedintelui Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu. Scandalul se cunoaşte - un reporter de la Gardianul, prezent la Festivalul Internaţional de Neoavangardă care a avut loc la Iaşi la începutul lui iunie, ar fi scris că, la finalul festivalului, cărţile lui Mircea Cărtărescu au fost arse în piaţa publică. Au protestat public, desigur, autorul, preşedintele USR şi editorul Gabriel Liiceanu, ca să se afle, pînă la urmă, că jurnalistul de la Gardianul inventase povestea, suprainterpretase "gestul simbolic" al lui Daniel Corbu de a da foc unei "piramide construite din ziare vechi, pentru a spune NU subculturii şi gustului derizoriu în artă". Daniel Corbu e în continuare neconsolat, pentru că, după dezminţirea dată în Gardianul şi procesul intentat de poetul de la Iaşi ziarului cu pricina, Cărtărescu, Manolescu şi Liiceanu nu-şi recunosc la fel de public greşeala de a fi dat credit unui ziar necreditabil. Mai mult, Daniel Corbu reproduce o listă de martori (creditabili) care au fost de faţă la "momentul piramida", poeţi, critici, dar şi pompierul Muzeului Literaturii Române din Iaşi. În fine, D.C. nu crede - ca alţii - că toată povestea ar fi urmărit promovarea lui Mircea Cărtărescu, dar cere reparaţii morale. Încurcată poveste şi curat dilematică în care cel mai greu e de priceput cum a apărut numele lui Cărtărescu în "momentul simbolic". * Timpul are, în acest număr dublu, şi un consistent supliment indian, cu două rare reportaje, documentate cultural şi bine scrise - primul, în Kerala, "Veneţia Estului" semnat de Olivia Bălănescu, lector de română, vreme de trei ani, la Delhi University din New Delhi, iar cel de-al doilea, în împrejurimile Calcuttei, semnat de Dana Sugu, cercetător la Ramakrishna Mission Institute of Culture din Calcutta -, o evocare a lui Tagore de Mihaela Gligor şi un interviu cu Pabitra Sarkar, publicist şi universitar indian, apropiat al misterioasei Maitreyi Devi şi martor privilegiat al întîlnirii acesteia cu Mircea Eliade, la Chicago, în 1973. * Legat de suplimentul indian este şi interviul luat de Gabriel Stănescu profesorului italian Natale Spineto de la Universitatea din Padova, autorul, între altele, al unui volum Mircea Eliade, istoricul religiilor, în curs de apariţie şi în româneşte. Întrebat ce crede despre "rătăcirile de tinereţe" ale lui Eliade, profesorul Spineto răspunde ca un cercetător care a avut toate cărţile pe masă: "Cred că mare parte din dezbaterile legate de această problemă a fost umbrită de o situare pe care o consider nepotrivită pentru un istoric: împărţirea cîmpului între calomniatori şi apologeţi. Eu cred că biografia lui Eliade trebuie să se înfrunte cu o perspectivă, înainte de toate, istoriografică, adică o analiză istorico-critică, înăuntrul contextului de referinţă. Judecata morală, politică sau juridică, inventivitatea şi exaltarea sînt legitime, pot fi interesante, în anumite situaţii sînt necesare, dar se pretează la alte genuri literare şi la alte studii". * Interesant mi s-a părut şi articolul lui Codruţ Constantinescu, despre drepturile fumătorilor, scris din poziţia unui nefumător convins. Subscriu: "Am fi avut nevoie de un guvern care să fi negociat nişte perioade de tranziţie nu numai în domeniul agriculturii, dar şi al corectitudinii politice". Măcar pînă îşi face efectul Nicorette-ul. ( S. S. )