Festivalul CineMAenervat

Festivalul CineMAenervaCine m-a enervat în săptămîna ce tocmai a murit? Păi, uite cine. Un Peugeot cu o sculă de femeie de 150 de centimetri şi ochelari de cal, cît fundul ei de mare. Mi-a tras un claxon de pomană. Văzînd raza de soare primăvăratic ce-mi îngheţa capul, am lăsat şapte gîşte de pietoni să treacă de pe o stradă pe altă stradă. Vaca pitică, stafida lividă avea nevoie să treacă în mă-sa şi ea. A tras un claxon ca să o văd pe ea în retrovizoare, ca să ajungă mai repede în parcare şi să se ducă cu prostia ei la "Spiru Haret" Faculty. Dar Renault B 78 SGA ce mă-sa mi-a făcut? Mergeam ca prostul normal, cînd din subconştientul meu tîmp a ieşit un ăla cu viteză de idiot, făcînd slalom pe străzile de pe Splai. Păi, unde gîtul mă-sii se grăbea, nu ştiu, dar cunosc, pipăi şi urlu că a băgat un 80 ca să apese rău de tot pe frîne: în 20 de metri era un semafor pe roşu şi coadă la el. Felicitări, boule! Un constănţean cretin mi-a luat faţa, mi-a dus-o pe contrasens pe drumul spre Unirii-Universitate. Dă-i şi depăşeşte, omoară aerul, nătîngul face slalom, taie în mă-sa spaţiul, ca să se liniştească şi ăsta pe vecia de 5 minute la semafor. Un jeepan BMW cu o varză la volan, pe 7 martie, mă regulează cu farurile, cu claxoanele, deşi nu am unde să merg. Sînt blocat ca un cîrnat în varza străzii. Şi panarama mă omoară. Ce să zic de B 23 URM, un Mercedes vechi ce iese din Pasajul Obor şi îmi taie calea la centimetri,pentru a-şi face năravul cu o stradă laterală. Dar toanta aia ce-şi pune maşina, de luxul curcilor, în mijlocul străzii Dorobanţi, rupînd jumătate din ea, ce are? O proastă ca aia, mai rar. E mică, cred patroană la cosmetică-frizerie-coafură pe Dorobanţi, că de fiecare dată parchează la fel şi opreşte circulaţia că aşa vrea ea. Adevărul este că îţi vine să te transformi în gazetă de perete comunistă, cînd îi vezi pe ăştia. Ce licurici au în creier, ce obsesii îi mînă, ce sfidare de sine vor să-şi rezolve la moment? Eu cred că ei nu se văd pe ei, nu pot să converseze cu ei înşişi coerent, în vîjul respectiv. Uite, eu! Eu cînd parchez aiurea în tramvai în parcarea rezervată de la Universitate, o pun şui, chiorîş-grăpiş, tîmp, fals, bou, curvă, şmecher, abia aştept să scap de maşină, ce-mi pasă de alţii, ce-mi pasă de Alin, care mă trage de urechi de fiecare dată? CevreibăAline delaminechiarţienuţi-eruşinesăteieidemine? Cineeştibătu? Tuchiarvreisătebat! Tebatcebă Alineeştituconştiinţameaeştioglindadedi minea ţăpăinuvezibăcăeunumăbărbierescdecîtlatrei zile? Îmiciteştiînparcareamaşiniicaoţigancă înpalmă! Dece? Undevreisăajungicuzîmbetul tăuîngăduitor, tu vvvvvvvvvvvrei cu bbbbbblînda ttttttta attttttttttttragere de aaaaaaaaaaatenţie saaaaaă-miiiiiii schhhhimbi viaţa?