Fericirile

"E, şi de atunci cică lupul fuge după cîine, cîinele după pisică şi pisica după şoarece." Precum eu am alergat după poveştile spuse de mama de zeci de ori, iar trecutul aleargă după mine. Asta a şi fost. Şi acum, un ultim cîntec: "Noapte bună, copii! Dorm cu noi odată cărţi şi jucării! Noapte bună, copii! Mîine dimineaţă, Cînd vă veţi trezi, Cu încă o noapte Toţi mai mari veţi fi!" (Silvia Chicoş) Bun. Asta a fost viaţa mea, noaptea şi cartea. Au trăit alţii pentru mine chiar tot timpul? În timpul ăsta, am fost vreodată fericit? Ce m-ar face fericit oricînd? Să fac dragoste pînă îmi simt dimensiunile trupului, de sus, din vîrful capului, şi pînă jos, în vîrful degetelor. Să ţin minte toate poveştile din cartea asta şi să le povestesc ca mama. Să am ghiozdanul pe umeri şi să merg spre şcoală şi să-mi afund picioarele în frunze moarte şi să le foşnesc. Să muşc din merele pomului de la tanti Flori. Să mă întorc, la mama acasă, primăvara, de la Strehaia şi să văd verdele crud al copacilor ce învelesc blocul N3. Să mă gîdile mama şi să rîdem pînă ne spargem împreună. Să-mi facă ma’mare de la deal pui perpelit pe cenuşă şi porumb copt în cuptor. Să fiu cu tata la o pomana porcului la Strehaia. Să merg pe vară toridă, la ora 7 seara, la tanti Titica şi să stau cuminte în camera aia a ei mare şi răcoroasă, cu mobilă veche, şi să mănînc şerbet cu bunicul şi cu bunica mea. Şi să vină acolo şi tanti Doina, şi naşa Monica, şi să se pună ele două pe povestit. Să-l aştept pe bunicul meu în poartă şi el să-mi aducă o pungă plină cu pere. Să ningă de Paşte şi eu şi cu bunicul meu să urcăm dealul cu mielul legănîndu-se în coşul de nuiele. Să dorm după-amiaza şi să mă trezec în ţipătul de "goool!" al comentatorului de fotbal de la tranzistorul bunicului meu. Să mănînc pîine în ţăst de la tanti Mărioara şi să beau vin negru şi greu de la nenea Ionel. Să merg cu bunica mea, cu Berceanca, la piaţă, sîmbăta dimineaţa, şi să ne întoarcem plini de struguri şi scovergi pline de zahăr. Să mănînc la mare porumbei fripţi şi pepeni, cu mama. Să mă dau în leagăn cu Ica şi să bem Bem-Bem. Să merg pe bicicletă. Să înot. Să mă ia Nicu să colindăm de Crăciun din bloc în bloc. Să rîd cu mama şi cu tata, în hohote, la Stan şi Bran, la Chaplin, la "Gala desenului animat". Să prind broaşte cu găleata în fundul grădinii bunicii Istodor. Să-l aştept pe tata venind din Brazilia şi Egipt şi să-mi spună despre sambe şi cămile. Să merg pe trepte, cu uşa deschisă la tramvai. Să joc fotbal dincolo de orice oboseală, dincolo de orice oră din zi şi din noapte. Tata să-mi facă temele de şcoală. Să iubesc toată viaţa care mi-a rămas singura femeie care se luminează la faţă cînd o iubesc eu.