Dus de autobuz, întors de DAR

"Bă, nu suport, bă, nu suport, scîrbosule, bă, nu suport! Nu mai face asta! Nu auzi, bă, să nu mai faci asta? Nu te mai linge, bă, cu ăla, bă, nu auzi că nu suport să văd eu cum te lingi cu ăla? Bă, nu ţi-e ruşine?" Linişte şi mahmureală de dimineaţă. Trei inşi cu ziarul ăla Compact, gratuit, unul cu Libertatea în braţe. Eu singurul cu Evenimentul zilei. Iar stăm la coadă pe la "Patria" ca să ne sinucidem spre Piaţa Victoriei în autobuzele tîmpite ale RATB-ului. Plictis de dimineaţă, un DJ de la Europa FM zice că Geoană l-a făcut muzeu de înţelepciune pe Iliescu. "Bă, nu suport, bă, nu suport, nu suport, nu auzi, nu vezi, bă, că te lingi cu ăla? Bă, nu-mi vine să cred că mergi înainte, bă, nu ţi-e ruşine?" Glasul hodorogit învîrtea vorbele aiurea şi privesc spre glas. Un ins încruntat privea otrăvit spre o pereche. Eu nu aveam dubii. Băiatul îşi umflă muşchii un pic spre glasul cu cotoroanţă. Ăla tace. Dar nu mult timp. Iar le zice ălora să nu se lingă. Nimeni nu mişcă în autobuz. De data asta, băiatul iar îşi umflă muşchii spre ăla, dar e însoţit de pereche. "Nu vezi, domnule, că sînt fată?" Şi într-adevăr era fată, nici un dubiu, faţă şi sîni. Tunsoarea însă, scurtă, îl întărîtase pe homofob. Uluitor era însă că nimeni nu avea dubiu asupra îndrăgostiţilor, în afara glasului, care a adăugat: "Nu cred că eşti!", îşi continua iluzia, îmbrînceala cu propria scîrbă din cap. Dar, dacă am zis că sufăr dimineaţa, că e vineri, o vineri fără rost, uite că ajung la maşina mea şi mă încarc în ea. Dau drumul la Radio 21, la Morar şi Buzdugan, rîd la farsă, ascult vreo două bule de prin Academia Caţavencu, fără a cita sursa, şi privesc la înmormîntarea de sub geam. Lume multă şi coadă de te omoară pe bulevard. Ce-mi trebuia? Popă! Ce-mi vine să văd pe geam? Trei măicuţe îmbujorate călăreau ca-n De Fun