Droguri glossy

Oferta revistelor glossy pentru bărbaţi este extrem de săracă la noi. Există Esquire, poziţionată cel mai sus şi care, din fericire, va avea în curînd concurenţă directă, şi mai există Maxim. Doar în aceste două reviste ai ce citi. FHM şi Men’s Health sînt reviste pe care bărbaţii le cumpără mai degrabă pentru dozele de bere, şamponul, borcanul de muştar şi ce-or mai băga ei în ţiple, iar Playboy, care odată publica proze scurte de Updike şi Márquez, precum şi restul revistelor erotice sînt făcute aproape numai din poze cu fete din ce în ce mai crăcănate, mai banale şi mai anonime. Revenind la Maxim, are de toate: info, rubrici de tehnologie şi de ştiinţă, opinii (texte semnate de Paul Breazu, Tom Wilson, Cătălin Matei şi Alin Ionescu), reportaje, interviuri, monden, lifestyle, urban, fashion, pictoriale de bun-gust, ba chiar o temă. Tema numărului 25 o reprezintă drogurile, de la cele uşoare la halucinogene, şi (aproape) toate rubricile se învîrt în jurul substanţelor interzise. Textele sînt scrise sprinţar, ironic, cu multe jocuri de cuvinte. Iată ce am spicuit: ● Sînt mai multe ţări unde se poate fuma şi deţine legal, în cantităţi mici, marijuana sau haşiş: Olanda, Danemarca, Belgia, Portugalia, Elveţia, Italia, Spania, Argentina, Mexic, Canada şi Australia; ● "Metadona e mai ieftină decît heroina. Eram într-un program cu metadonă şi în fiecare zi îmi dădeau cîte 22 de pastile. Dacă mai doream ceva peste doza asta, cumpăram cu douăzeci de mii. Nu sînt scumpe, dar ţie îţi trebuie cîte 20 pe zi. Ştiu unul care înghite 200 de pastile o dată. E greu. Sevrajul pe care îl au ei de la heroină este de trei zile, pe cînd al meu, de la metadonă, este de o lună. Am avut 80 de kg şi uite cum am ajuns. Am rămas şi fără dinţi de la metadonă" - un pacient internat la Secţia Toxicomani de la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" din Bucureşti; ● "Anul trecut a fost un an extrem de greu pentru cultivatorii olandezi, din cauza presiunilor crescute din partea poliţiei, a autorităţilor locale, a agenţiilor imobiliare şi a companiilor energetice. Preţurile în coffée-shop-uri au crescut cu peste 10% şi calitatea recoltei a scăzut. E posibil ca Amsterdamul să piardă titlul de Capitală a drogurilor în favoarea unor ţări mai prielnice pentru producţie precum Spania (climat propice), Polonia (terenuri agricole necultivate) sau chiar Marea Britanie" - Jules Marshall; ● "Tata al meu a fost împreună cu mama lu’ Adrian Copilu’ Minune. Mi-a povestit tata. Adrian, înainte, nu cînta cu vocea, numai cu acordionu’. Şi l-a luat tata, că e lăutar, cînta de la 16 ani. L-a luat tata la o nuntă şi l-a pus să cînte. Şi l-a suit ţiganii pe masă să cînte. A început să cînte manele din astea şi le-a plăcut la ţigani. A zis ţiganii: ŤMă, ce nume să-i punem noi lu’ copilu’ ăsta?». După aia a zis: ŤBă, pe tine cum te cheamă?». ŤAdrian». ŤDe azi o să te cheme Adrian Copilu’ Minune.» Acu’ e Adi de Vito, că e major." - Florian Zaharia, 15 ani, aurolac din Grozăveşti. P.S. Recomand elogiul brînzei semnat de Cătălin Matei; cineva trebuia să scrie un astfel de text! Aşa că profit de ocazie şi mă declar şi eu în mod public dependent de brînza daneză cu mucegai (peste care pun şi puţină dulceaţă). (M. C.)