Desene, poveşti, ştiinţă şi reţete

O revistă cu apariţie săptămînală a stîrnit un interes uriaş încă înainte de primul număr (se află acum la al 31-lea). O publicaţie pentru care, cineva mi-a povestit că atunci cînd n-a mai găsit-o în Bucureşti, şi-a alertat rudele din Rîmnicu Vîlcea. Nici acolo nefiind de găsit, a apelat la nişte cunoscuţi din Brăila care, în cele din urmă, au reuşit s-o afle la un chioşc şi s-o cumpere. O revistă care provoacă o adevărată dependenţă şi crize de nervi atunci cînd nu e găsită. Pentru a cărei colecţionare există bibliorafturi speciale. Ce publicaţie mai poate stîrni un asemenea interes (în afară bineînţeles de Dilema veche)? E vorba de Scooby-Doo - dezleagă misterele lumii. Dacă n-aţi auzit pînă acum de ea, întrebaţi-vă copiii sau nepoţii. Nu se vor mai opri povestindu-vă de toate cîte se scriu acolo. E scoasă de Editura De Agostini Hellas sub copyright Hanna-Barbera. Recent, editorii au publicat şi un supliment-ghid cu "Harta imensă Lumea misterelor Scooby-Doo". Penultimul număr al revistei are drept temă "Australia şi Marea Barieră de Corali". Barieră care se transformă într-o "mare barieră de boroboaţe". Gaşca Scooby-Doo, cunoscută din desenele animate cu acelaşi nume, construieşte o capcană pentru rechini. Cînd, după multe peripeţii, un rechin e prins, se descoperă că de fapt nu era decît un băiat mascat în rechin (exact aşa cum am văzut că fac scoţienii din împrejurimile lacului Lock Ness, simulînd apariţia celebrului monstru, pentru turiştii creduli). Žn sfîrşit, din revista pentru copii ne putem aminti că Marea Barieră de Corali are 2000 de kilometri lungime, că acoperă o suprafaţă totală mai mare decît cea a RomÈniei şi că este compusă din peste 200 de feluri de corali. De asemenea, aflăm că temperatura apei în acea zonă este ca a unei băi calde, avînd circa 30 de grade Celsius şi că pericolul cel mai mare pentru oamenii care fac baie în zonă nu sînt rechinii urmăriţi de echipa Scooby-Doo, ci meduzele cu tentacule lungi şi otrăvitoare care înţeapă. Ca în fiecare număr, există şi o reţetă de prăjitură pe care copiii o pot comanda părinţilor sau bunicilor pe care îi pot şi ajuta la preparare (de fapt, reţeta le e adresată în mod direct celor mici). Žn numărul cu Australia - că tot am pomenit de el - este vorba evident de nişte "delicii tropicale". Prăjiturele despre care se spune că ar fi bune la picnicuri şi la plajă. Se folosesc unt (175g), zahăr (200g), două ouă, esenţă de migdale sau de vanilie, făină (350g), sare (o linguriţă) şi praf de copt (o linguriţă). Zahărul se freacă cu untul, se adaugă apoi ouăle şi esenţa. Žn alt vas, se frămîntă un aluat din făină, praf de copt şi sare care se amestecă ulterior cu prima compoziţie. Se pune amestecul în forme de fursecuri şi se coace timp de maximum 12 minute în cuptorul preîncălzit (de un adult) la 180 de grade Celsius. După coacere, prăjiturile se decorează cu glazură colorată. Ce să vrei mai mult? Poate de un club al misterelor pe ultimele pagini, de răspunsuri la jocurile din cuprinsul revistei sau un "decodor pe urma misterelor". Şi dacă e marţi e întotdeauna Scooby-Doo, bucuria copiilor. (A. M.)