Criza financiară şi terorismul

14 august 2008   La centru şi la margine

Ultimul număr al revistei britanice Prospect analizează ca de obicei în amănunt probleme acute de interes global. De exemplu, legat de actuala criză financiară care a început din Statele Unite, revista a organizat o discuţie cu personalităţi din lumea finanţelor şi comentatori ai fenomenelor financiare. În ce fază este această criză şi la ce ne mai putem aştepta, ce măsuri trebuie luate pentru evitarea unei înrăutăţiri? Sînt întrebări pe care revista le pune unor oameni ca George Soros, Anatole Kaletsky (comentator economic la Times) sau Martin Wolf (comentator la Financial Times). George Soros crede că în ciuda impresiei generale că actuala criză s-ar fi încheiat, ea se manifestă în continuare şi că problema creditelor imobiliare, deşi pe jumătate încheiată în Statele Unite, este de abia la început în Marea Britanie. El consideră că sistemul financiar a fost deja grav afectat, că măsurile luate pînă acum nu duc la o revenire şi că încetinirea economiei s-ar putea transforma în recesiune din cauza creşterii preţului la energie şi alimente. Anatole Kaletsky e de acord cu George Soros că inflaţia este cel mai alarmant element care s-a adăugat în ecuaţia crizei, dar observă că deocamdată băncile europene nu recunosc pierderi similare celor din Statele Unite. Martin Wolf crede că fenomenul încetinirii economiei globale va mai dura chiar dacă nu se va transforma într-o recesiune. Wolf e de părere că există deja o reacţie destul de puternică împotriva industriei financiare care poate determina reglementări mai stricte. George Soros recunoaşte că industria financiară a crescut excesiv în ultimii 25 de ani, dar că această eră s-a încheiat. Anatole Kaletsky crede în schimb că sistemul financiar internaţional poate face faţă testului la care e supus şi observă că pînă acum managerii instituţiilor financiare nu au devenit şoferi de taxi şi că preopinentul său George Soros a cîştigat chiar o mulţime de bani în anul 2007. În acelaşi Prospect Jason Burke analizează influenţa de care se mai bucură Osama Bin Laden şi apropiaţii săi în Al-Qaeda şi în lumea musulmană în general. Autorul (specialist în problemele Orientului Mijlociu, unde a călătorit mult în ultimii ani) vorbeşte de un declin de popularitate al liniei impuse de Bin Laden şi de ideologul Al-Zawahiri. Burke observă că apelurile la arme din partea Al-Qaeda nu se mai bucură de atenţie. El crede că după ani de zile de violenţe şi stagnare economică, cei mai mulţi oameni din zonă sînt gata să uite de Jihad şi să se reîntorcă la o realitate mult mai prozaică. Iar "pachetul" oferit de Al-Qaeda nu mai este motivant, crede analistul care atrage atenţia şi că perspectiva de a trăi sub legea islamică pare mult mai proastă acum decît în 1990, atunci cînd talibanii au fost salutaţi de populaţia afgană ieşită dintr-un lung război. Jason Burke are drept argument şi noile poziţii ale unor foşti lideri şi strategi ai organizaţiei Al-Qaeda aflaţi în închisoare care vorbesc despre declinul de popularitate al liniei dure printre militanţii islamici sau despre greşeala de a ataca mai degrabă "inamicii îndepărtaţi" din Vest decît "inamicii apropiaţi", adică regimurile locale considerate corupte şi aservite Occidentului. Jason Burke aminteşte şi că Bin Laden şi Al-Zawahiri au recunoscut deja ei înşişi că au nevoie de mobilizarea unor largi segmente ale populaţiei şi conchide că violenţa spectaculoasă la care aceştia au recurs (atentatele de tipul 11 septembrie) pentru această mobilizare pare să nu mai funcţioneze. ( A. M. )

Mai multe