ALIA " 1000

Fondat în 1920, Adevărul literar şi artistic a fost, în perioada interbelică, un magazin literar de bună calitate, care a adunat în jurul său nume importante ale vremii, din toate domeniile culturii. Spre deosebire de principalul său concurent, Universul literar (editat de Universul), care a trecut prin mai multe schimbări de directori şi n-a reuşit să se impună, Adevărul literar şi artistic a beneficiat mulţi ani de o anume stabilitate, datorată directorului Mihail Sevastos. O bună parte a colaboratorilor provenea din gruparea revistei Viaţa românească (Sevastos însuşi trecuse pe acolo), şi ea parte a trustului Adevărul: Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu şi alţii. Dar revista nu a făcut "politică de grup" şi nu a susţinut o anume ideologie culturală, ci a fost vie, cu multe informaţii de actualitate, cu buni cronicari pe toate domeniile (carte, muzică, artă). Reînfiinţat în 1990, a apărut separat de ziar. De aproape doi ani, are o structură nouă, simplă şi dinamică (interviu, reportaj-anchetă, plus cîte o pagină dedicată diverselor domenii ale culturii) şi este distribuit gratuit împreună cu Adevărul, în fiecare miercuri. Se adresează, aşadar, unui public numeros şi "amestecat". Meritul echipei redacţionale actuale (condusă de Cezar Paul-Bădescu, vechiul nostru coleg dilematic) este că a ştiut să se adapteze ritmului şi necesităţilor unui supliment cultural care apare în zeci sau sute de mii de exemplare. Cronicile sînt scurte şi la obiect, interviurile conturează întotdeauna portretul în mişcare al unei personalităţi culturale aflate în actualitate, anchetele şi reportajele aduc în atenţie subiecte cu totul neglijate de alte publicaţii (foarte interesante sînt cele legate de patrimoniu, de starea instituţiilor culturale sau a monumentelor). În plus, suplimentul cultural al Adevărului are multe informaţii despre evenimente artistice în curs, din ţară şi din străinătate. Numărul 1000 "adună între file" nume şi locuri importante ale culturii, de la noi şi din alte părţi: interviul este cu saxofonistul Jan Garbarek, care va susţine un concert la Bucureşti; ancheta are drept temă "Cum se iese dintr-o criză de inspiraţie" şi îi provoacă să-şi destăinuiască "metodele" pe Emil Brumaru, Gabriela Adameşteanu, Iulian Tănase, Filip Florian, Ana Maria Sandu şi Mimi Brănescu; Marius Chivu scrie despre noua carte de proză a lui Cristian Teodorescu, Anca Grădinariu despre festivalul de film de la Salonic, Dan Boicea despre spectacolul poimîine alaltăieri de la Teatrul Mic, Victoria Anghelescu despre expoziţia "Magic Blocks" deschisă la Muzeul Ţăranului Român, Oltea Şerban-Pârâu despre un recital Enescu-Brahms susţinut la Concertgebouw de trei muzicieni români. La pagina de "turism cultural" (o prezenţă unică, mi se pare, în presa culturală de la noi), Andrei Crăciun scrie despre Amsterdam şi despre Muzeul "Anna Frank". Mircea Cărtărescu şi Şerban Foarţă sînt şi ei "prezenţi" în recenzarea cărţii Primii mei blugi, o antologie apărută la Editura Art. Şi asta nu e tot... Numărul 1000 nu are nimic "festiv". Este un număr dens şi interesant, aşa cum sînt toate, de la o vreme încoace, şi sperăm să fie cît mai multe... (M. V.)