15 ani de aventuri

Revista Capital a trecut şi ea nu de mult, ca şi Dilema, de pragul a 15 ani de existenţă. Şi a publicat clasamente ale celor mai citite articole sau ale iniţiativelor mai amuzante apărute de-a lungul vremii. Şi aşa ne amintim cum revista propunea în 1999 eliminarea tuturor taxelor şi impozitelor, cu excepţia TVA. Pe 1 aprilie 1994, Capital titra mare pe prima pagină: "Am descoperit banii lui Ceauşescu". Era evident o mare păcăleală, dar care a captat un număr record de cititori (informaţiile reale sînt de multe ori mai puţin populare decît păcălelile). Dar cel mai citit articol datează tot din 1994 (pe atunci revistele, ca şi ziarele, aveau tiraj, nu glumă - iar Dilema avea numere despre înjurătura la români) şi se referă la crahul "cuponiadei" inventate de Guvernul Văcăroiu. Titlurile de proprietate denumite cupoane, care erau vîndute la toate colţurile de stradă, scăzuseră în acel moment pe piaţa neagră cu circa 33 de procente, iar tot românul, ajuns peste noapte (de nevoie) expert în tranzacţii cu titluri de proprietate, voia să vadă şi informaţiile sau analizele care apăreau despre asta într-o revistă de profil. Mai înainte, în 1993, Capital era printre primele publicaţii care explicau cititorilor posibilele avantaje ale "poştei electronice" (indispensabilul e-mail de astăzi). Tot cam pe atunci, în 1993, revista atrăgea atenţia asupra nebuniei jocurilor de întrajutorare: "La uşile hoţilor stau la uşă păgubaşii". În 1996, apărea un interviu cu Ioana Maria Vlas: "Am făcut din pasiune o profesie", cu subtitlul "Preşedinta uniunii organismelor de plasament consideră că pe români îi seduce ideea de a investi". Primele carduri din România, primele celulare GSM (în 1996), primele Internet-café, primele centrale de apartament sau primele afaceri private au fost şi ele trecute prin condeiul jurnaliştilor de la Capital. Au fost disecate afaceri acum dispărute precum Gepa lui George Pădure, sau aproape uitate de clienţi (nu şi de opinia publică), precum Elvila lui Viorel Cataramă. În anul 2000, Capital scria deja despre "exportul" de muncitori români în străinătate. În 2002, începea să descrie deschiderea băncilor către credite pentru populaţie, iar ulterior atrăgea atenţia asupra aşa-numitelor costuri ascunse practicate de bănci. O întreagă istorie economică tulbure a perioadei de tranziţie. Ce scrie însă astăzi revista Capital? Despre consecinţele posibile ale unei crize economice de care se vorbeşte tot mai mult. Aflăm astfel că sectorul IT, cel al bunurilor de larg consum, domeniul construcţiilor şi cel imobiliar sînt cele mai vulnerabile. Specialiştii care-şi exprimă părerile în Capital spun însă că nu ar exista chiar motive de panică, "România rămînînd, din multe puncte de vedere, mai competitivă decît alte state din regiune". Pe de altă parte, senatorul Ionuţ Popescu, fost ministru de Finanţe şi director editorial al publicaţiei în discuţie, scrie că în ianuarie 2008 bursa din România a înregistrat cele mai mari scăderi din lume. Cauzele sînt, după părerea sa, "o piaţă mică, puţin lichidă, investitori mai temători şi lipsiţi de experienţă, ieşirea unor fonduri străine şi, probabil, tonul apocaliptic al presei scrise şi al televiziunilor". Ne amintim de vremurile, nu prea îndepărtate, cînd bursa din România nu reacţiona la mai nimic. Explicaţia era atunci, probabil, slaba conectare la sistemul economic mondial. Acum, bursa noastră riscă să facă gripă la fiecare tuse a economiei mondiale. Nu-i bine nicicum. Revista Capital continuă însă să fie un reper destul de stabil într-o ţară cu o economie plină de aventuri şi ezitări. (A. M.)