Șah, sumo, tenis: asemănări și deosebiri

Faptul că sînt sporturi individuale a dus la unele asemănări între șah și sumo. Nu prea multe, dar interesante. De exemplu, împerecherea adversarilor în turneele de sumo seamănă cu cea din turneele open de șah. Astfel, adversarii care au același număr de puncte sînt în general desemnați să joace runda următoare între ei. De pildă, dacă doi șahiști au cîte patru puncte și nu au mai jucat între ei, vor fi adversari în runda următoare. La fel, la sumo, dacă doi rikishi au cîte patru victorii, în următorul meci vor lupta unul împotriva celuilalt. Dacă sînt mai mulți șahiști cu același număr de puncte, șahistul de pe locul 1 după rating din acest grup e împerecheat cu șahistul de la mijlocul clasamentului grupului; cel de pe locul doi va juca cu șahistul de pe al doilea loc de la jumătatea grupului și așa mai departe. La sumo, în turneele mari, e aproximativ la fel, numai că aici sportivii au un alt fel de clasament, bazat pe titlurile de maegashira, komusubi, sekiwake, ozeki și yokozuna, cu precizarea că partidele dintre ozeki și yokozuna sînt deliberat programate spre finalul turneului. 

Altă asemănare. Scorul unui rikishi se ține menționînd și meciurile pierdute. De exemplu, Tochinoshin 4-1 înseamnă că Tochinoshin a cîștigat pînă acum patru întîlniri și a pierdut una. La șah, dacă un jucător cîștigă patru și pierde o partidă, se spune că are patru din cinci puncte. Dar pînă în anii 70, și în clasamentele la șah erau menționate pierderile. Un exemplu este clasamentul campionatului național american din 1963 (cîștigat de Bobby Fischer, cu un scor perfect, 11 - 0, și pe care l-am publicat într-un articol precedent), în care Samuel Reshevski a avut scorul de 6,5 - 4,5. Adică a cîștigat 6,5 puncte și a pierdut 4,5, din totalul de 11 puncte disponibile. Punctul partidei încheiate remiză s-a împărțit în mod egal la cîștigate și la pierdute.

La sumo, luptătorii se numesc rikishi. Rikishi care joacă în liga superioară se numesc sekitori. Aceștia primesc o indemnizație lunară de la federația japoneză de sumo. Dar și în URSS, unde șahul era la mare cinste precum sumo în Japonia, marii maeștri la șah primeau și ei o stipendie, de 200-400 de ruble pe lună.

Și în șah, și în sumo sînt categorii de jucători. Cum spuneam mai sus, la sumo există titluri de maegashira, komusubi, sekiwake, ozeki și yokozuna. La șah, poți avea categoria a III-a, a II-a sau a I-a sau poți fi candidat de maestru, maestru, maestru internațional sau mare maestru. În plus, la șah există și clasamentul Elo și titlul unic de campion mondial. În schimb, la tenis - un alt sport individual - nu există niciun fel de titlu, ci doar clasamentul ATP sau WTA.

Dacă tot am pomenit tenisul, unde sportivii pot apela la așa-numitul challenge, e de spus că sumo e mai conservator. În continuare fazele mai controversate de mono-ii sînt judecate de arbitri, fără asistența video. Dar mai nou, după luptă, rikishi pot privi la o înregistrare video să vadă cine a pășit primul în afara dohyo-ului sau cine a atins primul podeaua. Recent, la turneul de vară Natsu Basho, Tochinoshin l-a scos pe Asanoyama în afara ringului, dar arbitrii au decis că a atins exteriorul cu călcîiul și au întors rezultatul. La reluare însă, mi s-a părut că nu a fost așa, dar oricum în sumo nu există protest față de decizia celor patru arbitri de margine. De video assistant referee (VAR) nu e însă mereu nevoie în sumo și de aceea aici nu poate fi vorba de arbitru electronic. În partida Arawashi - Meisei din runda a 4-a de la Kyushu Basho 2018, primul a atins solul Meisei, dar el a fost totuși declarat cîștigător și de gyoji (arbitrul de centru) și de arbitrii de margine pentru că Arawashi era ceea ce e considerat dead body, adică scos din joc iremediabil. Sînt multe variabile în dinamica mișcărilor luptătorilor de sumo de care arbitrii țin cont și pe care observatorii electronici probabil nu le pot lua (deocamdată?!) în calcul.

Diagrama săptămînii

Soluția diagramei 160 va fi publicată săptămîna viitoare. Soluția diagramei 159 de data trecută: 1. Cd5 (albul amenință 2. Tf8#) Re8 2. Nh7! Nb7 3. Nxg6+ Rd8 4. Tf8#

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: Tabelă de scor la sumo. Sursa: captură video YouTube/NattoSumo