Zgomote de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie – 2 martie 2022
Zizi și neantul jpeg

Pe vremuri, în case se auzeau tot soiul de zgomote. Chiar dacă erai singur, casa era cumva vie, într-un freamăt și-un foșnet care te făceau să nu-ți fie urît.

În primul rînd, peste tot, prin casă, simțeai timpul. Cam în fiecare cameră se afla cîte un ceas, care ticăia mai discret ori mai apăsat. Dar, oricum, producea un zgomot. Și un fel de zvîcnet: ceasurile erau aproape vii, cel mai aproape de animate dintre inanimate. Pulsația timpului era, pînă la urmă, tot una a vieții care curge.

Uneori, ceasurile puteau fi supărătoare sau excesive. Dar îți dădeau un sentiment de siguranță. Ca un fel de asigurare că viața continuă, că nu a fost înghițită de neant. Pe mine ticăitul lor mă liniștea. Adormeam tun pe fundalul lui. Nici chiar cucul bunicilor, care ieșea din găoace la fix și la jumătate, nu reușea să mă trezească.

Un alt zgomot era, pe vremuri, tot în casa bunicilor, cel al focului. Al lemnelor trosnind și pîrîind în timp ce se făceau mici în dogoarea roșiatică a flăcărilor, pentru ca, în scurt timp, să se prefacă în jăratic. Cînd auzeam pîrîitul, asta-mi imaginam, dacă eram deja în pat. Trosnetul lor venea la pachet cu un oarecare fior, cu senzația că acolo, în măruntaiele sobei, se petrecea ceva palpitant și misterios, la care nu aveam acces.

Tot cu fiori percepeam și șuieratul vîntului. Mai ales pe fundalul unei liniști care, de multe ori, parcă putea fi și ea auzită. În casa de pe o străduță izolată simțeai uneori apăsarea liniștii ca pe un vuiet surd, chiar înspăimîntător. Combinat cu șuierul vîntului printre geamurile care, pe atunci, nu erau termopane. Și cu scîrțîitul ori trosnitul mobilelor care, în general, erau din lemn și erau vechi. Precum și al podelelor așijderea. Te simțeai, atunci, precum în Casa bîntuită din Disneyland: doar că nu îi făceai turul pe niște scaune care se-nvîrteau și nici cu o voce din off care să ți explice despre ce e vorba.

Dimineața aducea alte zgomote. Pe lîngă vrăbii și guguștiuci, era inevitabil hîrîitul radioului. În special la bunicii mei, pentru că ei încercau, zi de zi, să prindă Europa Liberă. Și asta nu era o sarcină ușoară, existau bruiaje, trebuia să ai o răbdare îngerească și o mînă fină ca să tot învîrți de butonul ăla rotund și să prinzi măcar o voce blurată, distorsionată, dar familiară.

Apoi fîșîitul măturii, pe afară: măturatul curții intra în rutina bunicului meu, stăpîn al exteriorului apropiat. Urmat de vîjîitul apei care se repezea afară din furtun și apoi de răpăiala acesteia pe asfalt. Bocănitul înfundat al ciocanului acolo unde-l ghida mîna bunicului meu, cînd avea vreun cui de bătut.

La care, după o anumită oră, se adăugau zgomotele străzii, îndeobște liniștită. Nu mașinile erau, pe atunci, cele care dominau peisajul: puține și cuminți, rar se clinteau de la locurile lor. Nici măcar cîinii nu erau atît de numeroși, doar vreo trei-patru pe stradă, dintre care unul mai vioi. Copiii se jucau mai curînd în curți.

Cel mai des trecea pe stradă și se făcea auzit, strigînd de la poartă, factorul poștal. Nu prea erau sonerii și în nici un caz telefoane mobile, așa că vocea lui potrivită străpungea din cînd în cînd liniștea. Sunetul ei devenea prilej de bucurie: pe atunci erau mult mai puține facturi, multe scrisori, ziarul zilnic și, mai ales, pensia. Ziua în care sosea pensia era una specială pentru bunicii mei, de minuțioase pregătiri: nimeni nu pleca de acasă, de dimineață pînă pe la vreo șase. Se stătea în tot acest interval cu o ureche ciulită spre poartă. Factorul, cînd în sfîrșit venea, intra, își scotea chipiul, își ocupa locul deja tradițional la măsuța din prima cameră, sorbea din paharul, incasabil, cu apă, de la robinet, adus de bunica mea. Apoi număra bancnotele tacticos, cred că avea și un fel de burete rotund în care-și mai umezea degetele. Evident, nici vorbă de card. Bunicul meu semna, îi lăsa tainul factorului, mereu același, și acesta se retrăgea. În tot timpul ăsta se făcea și conversația de rigoare, goală de conținut, dar necesară. Eu, copil fiind, mă uitam mereu cu admirație la poștaș: mi se părea o meserie fascinantă.

El reușea să aducă exteriorul îndepărtat în interior și să transforme zgomotele într-un crîmpei de realitate. Alte sunete rămîneau strict ale lumii de afară, precum strigătul „Fiare vechi cumpăr!”, pe vremea aceea destul de frecvent, cel al geamgiului ambulant ori hîrșîitul roabelor în care oamenii își cărau butelii sau lemne de foc. Sau clinchetul sticlelor de lapte aduse de la alimentara ori al sifoanelor proaspăt umplute la două colțuri de stradă mai încolo.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.