Violența contra profesorilor

Franța

Pe 22 februarie, Franța a fost zguduită de o crimă – în timpul orei de spaniolă, un elev al Liceului Saint-Thomas-d’Aquin, aflat în centrul orașului Saint-Jean-de-Luz, s-a ridicat din bancă, cu un cuțit ascuns într-un sul de hîrtie, s-a îndreptat spre ușa de la intrarea în clasă, a închis-o, iar apoi s-a repezit spre profesoară, pe care a înjunghiat-o mortal, dintr-o singură lovitură. 

„Cu greu îmi pot imagina ce traumă a lăsat această crimă (...), însă pot să vă spun că vom acorda tot sprijinul comunității educaționale în ansamblu, inclusiv cadrelor didactice, directorilor de școli, părinților elevilor, elevilor înșiși” – a declarat la scurt timp Olivier Véran, purtătorul de cuvînt al Guvernului, nefăcînd însă decît să pună paie peste focul care mocnește de mai multă vreme în rîndurile profesorilor din Franța – alimentat de actele de violență la care sînt supuși în școli. 

Cu doar cîteva luni înainte, o altă profesoară, de la Liceul Malherbe, din Caen, fusese atacată, în mod similar, tot cu un cuțit, de un elev al liceului. La vremea respectivă, ministrul Educației, Pap Ndiaye, fusese criticat pentru vizita sa tardivă la liceu, zece zile după atac: „A fost un gest, însă este prea puțin” – a declarat o profesoară a liceului, pentru Ouest France, adăugînd că „Roțile sistemului educațional din Franța încep să scîrțîie”. Profesoara a făcut referire atît la numărul din ce în ce mai mic al profesorilor, care nu mai fac față, cît și la absența asistenților sociali și a psihologilor în școli, cei care ar putea identifica din timp anumite probleme, trăgînd astfel niște semnale de alarmă. „Ca profesor, cînd ai 35 de elevi într-o clasă, nu mai poți fi atent la toate acestea.” 

„Profesorilor francezi le este frică” – titra și Le Point cu cîteva luni înainte, în luna decembrie a anului trecut, un articol despre un studiu amplu al Ifop (Institut français d’opinion publique), derulat în siajul asasinatului profesorului Samuel Paty (omorît în octombrie 2020). Potrivit studiului, mai mult de jumătate dintre profesorii chestionați au declarat că au început să se autocenzureze cînd vine vorba despre discuții pe teme religioase, iar 79% din profesori au declarat că au ajuns să se teamă să mai gestioneze o situație conflictuală.

© YouTube

Despre recentul caz, cel din Saint-Jean-de-Luz, un profesor aflat la pensie a comentat, tot pentru Le Point, că, deși a avut multe satisfacții și a păstrat multe amintiri plăcute despre elevii săi, „Astăzi, pentru nimic în lume nu mi-aș mai dori să practic «cea mai frumoasă meserie din lume». Totul s-a schimbat și, din păcate, nu în bine. Dacă Internetul vine la pachet și cu o serie de beneficii, antamează și o sferă de influență care uneori devine extrem de negativă și incontrolabilă. Pentru a numi doar TikTok-ul. Îi observ azi pe tineri: cei mai mulți dintre ei umblă ținîndu-și în permanență smartphone-urile în mînă. Au o singură sursă de informații, deoarece nu mai citesc nimic altceva. În plus, programele de televiziune au o singură temă: crime și violență”.

Germania

„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”. Potrivit sondajului citat, realizat printre 1.300 de directori de școală din întreaga țară, „Violența împotriva profesorilor și a conducerii școlii este o problemă în creștere în Germania. Au existat o «scădere dramatică a gradului de satisfacție în ceea ce privește munca profesorilor» și, de asemenea, constatări «deprimante» cu privire la violența împotriva personalului din învățămînt, după cum a declarat președintele federal al Asociației pentru Educație și Formare, Udo Beckmann”.

Potrivit acestuia, citat de Tagesschau, în ultimii cinci ani, două treimi dintre directorii școlilor intrate în sondaj au raportat violență psihologică directă, precum insulte, amenințări sau hărțuire. O treime dintre cei chestionați au raportat că profesorii au fost victime ale hărțuirii cibernetice, defăimării sau amenințării. În aceeași măsură au fost raportate și atacuri fizice violente asupra profesorilor sau a directorilor școlilor.

„În cel mai populat stat din Renania de Nord-Westfalia, aproape jumătate din școli – aproximativ 46% – s-au confruntat cu atacuri fizice asupra profesorilor în ultimii cinci ani. O creștere față de anul 2018, cînd procentul era de 35%.“

Potrivit Die Zeit, creșterea actelor de violență din Germania are aceleași cauze ca în Franța, deficitul de cadre didactice fiind una dintre cele mai mari. „Situația se înrăutățește pe an ce trece” – au declarat liderii sindicatului profesorilor din Germania. „În același timp, satisfacția muncii scade: în timp ce, în 2019, 96% din profesori declarau că sînt mulțumiți și foarte mulțumiți să lucreze într-o școală, în prezent procentul acestora a scăzut la 79%. Aproape toți respondenții ar dori să aibă un sprijin suplimentar din partea echipelor multiprofesionale – cum ar fi psihologii școlari, asistenții sociali sau educatorii.”

Marea Britanie

Tot la finele anului trecut, și în Marea Britanie a fost făcut public un studiu recent al Universității din Roehampton, privind violența elevilor asupra profesorilor – primul care a documentat această realitate.

„Numărul devastator al atacurilor asupra profesorilor și educatorilor, relevat de studii” – a titrat The Guardian, comentînd studiul potrivit căruia un impresionant număr de profesori și educatori care lucrează în școlile din Marea Britanie au declarat că au fost îmbrînciți, loviti cu pumnii și scuipați de către elevi. 

„Aceștia au spus cercetătorilor că au fost loviți în față, mușcați și că asupra lor s-a aruncat cu diverse obiecte, primind și amenințări cu moartea. Printre leziunile raportate în școlile primare și gimnaziale au fost tăieturi, ochi învinețiți, degete dislocate sau rupte.” 

Studiul acoperă și bilanțul psihologic al incidentelor, mulți profesori plîngîndu-se de un nivel ridicat de stres, de anxietate, depresie și tulburări post-traumatice. Din cauza agresiunilor suferite în școală,  mulți profesori au fost nevoiți să-și ia concedii de sănătate, iar alții au ales chiar să părăsească sistemul de învățămînt, pensionîndu-se mai devreme. Cercetătorul principal al studiului, dr. Amanda Holt, a declarat pentru The Guardian: „Pentru prima dată, există o documentare a ferocității atacurilor asupra educatorilor și a impactului pe care agresivitatea elevilor îl are asupra lor, care este devastator, atît fizic, cît și mental”.

Intervievată de The Guardian, o educatoare a povestit că, acum cîțiva ani, a suferit o leziune a coloanei vertebrale după ce a fost prinsă în mijlocul unei lupte dintr-un grup de adolescenți. După o lungă convalescență, a găsit puterea să se automotiveze și să se întoarcă în școala unde preda. Însă, la puțin timp după revenire, a fost iarăși agresată și lovită cu picioarele. „Am plecat din nou. Mi-am pierdut încrederea și capacitatea de a-mi mai face meseria cum trebuie.” În cele din urmă, educatoarea s-a pensionat anticipat, din cauza stării de sănătate, și de atunci trăiește depinzînd de sprijinul familiei.

Studiul documentează, de asemenea, și lipsa de consecințe pentru elevii agresivi. O profesoară a povestit jurnaliștilor că, după ce a fost lovită cu pumnul în față, elevul a fost mustrat, dar că s-a ajuns la un compromis – elevul problemă scăpînd de orice pedeapsă dacă își cere scuze: „S-a uitat la mine și a spus «Îmi pare rău» și asta a fost tot”.

România

În România, discuțiile privind violența în școli vizează mai ales agresivitatea profesorilor față de elevi. Subiectul profesorilor agresați de elevi nu este agreat de mass-media, deși cazurile nu sînt chiar puține – chiar recent, un elev din clasa a XII-a de la un un liceu din apropiere de Pitești și-a amenințat cu moartea profesorul de matematică. Poliția din Argeș a demarat o anchetă, însă procurorii au decis ca elevul să poată fi cercetat în libertate. „«Dacă vii la școală, nu mai trăiești!». Mă simt cumva amenințat în continuare, nu știu cum ne pot apăra autoritățile”, a declarat profesorul Bogdan Dumitru, citat de Adevărul.

Aproape două săptămîni mai tîrziu, pe 15 februarie, Ministerul Educației punea din nou în dezbatere publică „Noul statul al elevului”, al cărui proiect inițial stîrnise valuri de indignare în decembrie 2022, din cauză că acesta prevedea anumite sancțiuni pe care un profesor le-ar fi putut aplica elevilor indisciplinați, precum mustrarea în fața clasei, mutarea disciplinară la o altă unitate de învățămînt sau scăderea notei la purtare sub 6.

„Nu este în intenția Ministerului Educației să aducă modificări în privința sancționării elevilor. Considerăm că nu sancțiunea este măsura cea mai eficientă pentru respectarea regulilor” – a declarat atunci, în fața criticilor, secretarul de stat Sorin Ion din Ministerul Educației, într-o emisiune la Digi24, adăugînd că „este un document de lucru, cu diverse propuneri, care nu vor avea neapărat o finalitate”.

Potrivit noului proiect, singura sancțiune este scăderea notei la purtare (pentru 20 de absențe nemotivate). Totuși, și această sancțiune poate fi anulată de consiliul profesoral dacă elevul are un comportament fără abateri timp de opt săptămîni de școală. 

Ce spun profesorii? Într-o emisiune la DigiFM, din 2 februarie, o profesoară din Cluj a comentat agresivitatea la care sînt supuși profesorii, amplificată și de lipsa de sancțiuni în ceea ce-i privește pe elevii violenți.

„Elevul poate acționa în orice mod dorește, știind că la final va fi iertat. Nu există sancțiuni reale. El se întoarce a doua zi și face la fel. Nu există pedepse. Tu nu ai pîrghiile reale pentru a-l stopa. Copiii din ziua de azi sînt copii de porțelan, nu-i poate atinge nimeni. Copilul nu mai are limite, poate să facă orice, nu mai are un respect față de niște principii reale cu care noi am crescut.”