Vînzătoarele mele

Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
Teoria conspiraţiei jpeg

Punga firavă de plastic se rupe la fund şi merele pe care le alesesem se răspîndesc în toată zona de legume-fructe. E a patra sau a cincea oară cînd mi se întîmplă. Un minim bun-simţ practic te face să susţii cu mîna punga precară, după cîteva întîmplări asemănătoare, dar, vă asigur, eu sînt o persoană constantă în stupiditate. Aşa că uit să le ţin şi de la fund. E a patra sau a cincea oară, aşadar, cînd mă aflu în patru labe, încercînd să scot de sub rafturile cu praz, ciuperci şi roşii cherry, merele alese cu grijă. Doamna care cîntăreşte prazul, ciupercile şi roşiile cherry rîde. Stă lîngă un cîntăraş, apasă nişte coduri pe care le ştie pe dinafară şi lipeşte micile etichete de pungi. Mă ştie de multă vreme. „Lăsaţi-le“, zice, văzînd cum mătur cu mîinile prea scurte pentru adîncimea raftului, căutînd în orb ionatanele. M-am înroşit de efort şi de ruşine. „Scuze“, zic stins. „Lăsaţi“, repetă, „sînt alţii care tot la mine ţipă că de ce sînt pungile aşa subţiri. Ce, le fac eu?“ se răţoieşte ea la acei alţii, absenţi, care-i fac viaţa amară. „Ce oameni“, zic, rezonînd laş cu indignarea ei. Aleg alte mere, susţin punga, ea mai pune o pungă peste prima. Conlucrăm. Îmi iau la revedere şi îmi văd de restul cumpărăturilor. Sînt convinsă că sub toate rafturile alea zac livezi de mere, portocale sau ce-o mai scăpa lumea de prin pungile rupte. Eu una am contribuit puternic la rezervele ascunse, la care se poate ajunge, poate, doar cu o mătură cu coada foarte lungă.

Mai departe, în faţă, sînt casieriţele. Evident, le ştiu bine şi pe ele. Una îmi place teribil, pe cele mai multe le simpatizez, vreo două îmi sînt indiferente. Aia care-mi place mult e şi cea mai în vîrstă dintre ele. Brunetă, cu părul scurt pieptănat cu grijă, pune cumpărăturile în pungile de plastic sau în sacoşele mari, de pînză, de parcă ar fi ale ei. Cu grijă şi eficient. „Aaaa, faceţi tiramisu“, îmi zice şi se uită direct în ochii mei. „Dahaa“, rîd eu cu toată gura. „Dacă aveţi reţetă bună, să mi-o daţi şi mie“, mai spune şi-mi face cu ochiul. „Sigur“, îi răspund. Aceeaşi casieriţă are grijă şi de plămînii mei. „Două albastre?“, mă întreabă, înainte de a-i cere eu. Adică două pachete de Camel albastru. Dau din cap, se întinde spre rafturile de sus, le trece prin cititorul de bare. Sînt şi momente în care mă întreabă direct: „Dar ţigări v-aţi luat?“ Ştie că uit. Ne înţelegem bine, ştie deja cam ce se mănîncă la noi acasă, dar şi zilele în care avem vreo întîlnire cu prietenii sau aşa ceva, cînd toate pungile sînt pline doar de chipsuri, vin şi bere. E naturală, conversaţională, dar nu depăşeşte nişte limite ale decenţei.

O altă casieriţă umple tot spaţiul în care stă. Umple literalmente fiecare colţişor cu coca blondă din care e făcut trupul ei. Pare un aluat crescut de pîine albă, am impresia că miroase chiar a pîine. E tînără, iar braţele ei dolofane şi extrem de agile se învîrt şi apucă lucruri din unghiuri dificile. De sculat din scaun nu cred că se poate scula, pare încastrată între blatul metalic unde se pun cumpărăturile, maşina de marcat şi rafturile cu gumă de mestecat, ţigări, Tic-Tac şi Durex-uri. Pe cît e de grăsană, pe atît de flexibilă pare a fi.

E blondă, părul bogat e împletit într-o coadă groasă, aurie. Obraji roz, piele de alabastru, ochi migdalaţi, albaştri. Un vis rubensian.
Tot în rîndul simpaticelor e casieriţa milităroasă. Nu zîmbeşte şi pune întrebări scurte. Un cuvînt. „Pungă?“ „Cîte?“ „Două?“ (legături de pătrunjel, sau orice nu se poate număra clar prin pungi). Ţac-pac, banii, bonul, la revedere.

Dintre indiferente, e ceacaremestecăgumătottimpul. Nu-i pasă, e cu gîndurile aiurea, în micile pauze cînd aşteaptă ca aparatul să citească un card, îşi priveşte unghiile. Pune cu mîini visătoare lucrurile de-a valma în pungi. Le lasă cumva să-i scape printre degete. Nu ştie niciodată cui şi ce vinde. Bruneta mai în vîrstă o scoate din somnolenţă. „Tatiano, hai, trezirea!“ strigă peste trei case şi rîde cu poftă. Tatiana îşi dă ochii peste cap. Pune, cu o mînă moale, un iaurt, două...

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.