Viaţa pe trotuar
Ştiţi persoanele acelea care se scobesc îndelung în portofel, fix în faţa aparatelor de acces în metrou? Lunaticii, împrăştiaţii, uitucii, indolenţii, absenţii, căscaţii, nepăsătorii, nou-veniţii, fetele vesele de liceu care se găsesc să cotrobăie într-o geantă imensă după cartela de acces în timp ce-i blocheză pe toţi ceilalţi? Probabil că sînt cam aceiaşi care stau inevitabil pe partea stîngă a scărilor rulante şi se miră cînd sînt rugaţi să facă loc grăbiţilor care urcă odată cu scara.
Pentru că ştiu că mă irită asemenea persoane, odată ajunsă la aparatele de taxat, sînt cu cartela gata în mînă. Numai că, de multe ori, mă trezesc că încerc să înghesui în fanta aia subţire cine ştie ce card de fidelitate de la vreo farmacie. Sau cardul de bancă, sau abonamentul de la sală, sau cardul ăla negru şi frumos de la Sephora, care nu foloseşte la nimic, dar arată bine în portofel. Şi iată-mă în rîndul căscaţilor care supără pe toată lumea.
Dar nu e greu să le încurci. În ţara farmaciilor, aş vrea să văd pe cineva care n-are în portofel cel puţin două carduri din astea care te fidelizează la Nurofen şi vitamina C. Dacă vă veţi uita razant, în orice cartier din oraş, o să vedeţi la parterul blocurilor un şir previzibil care arată cam aşa: farmacie, bancă, amanet, covrigărie, păcănele, optică, farmacie, farmacie, bancă, şaorma, covrigi, bancă, optică. Prin centru mai e ceva – grămezi de sex shop-uri. Habar n-am cum rezistă magazinele astea, la chiriile imense care se cer la bulevard. Bănuiesc că n-au avut niciodată vreun client care să vină să cumpere un bici de piele. Mă şi gîndesc ce coate şi-or da ăia prin magazin, i-or face bietului om şi o poză pe furiş. Nu ştiu cum stă treaba cu vibratoarele, cătuşele cu blană şi păpuşile gonflabile, dar nici vreo coadă la aşa ceva nu-mi imaginez.
În orice caz, ce şi-o închipui un străin picat în mijlocul Bucureştiului, cînd o vedea grămezile de farmacii, magazine de ochelari, filiale de bănci şi covrigării, fără variaţiune, fără imaginaţie, aşa, una după alta? „Românii ăştia“ – şi-o zice – „sînt cam bolnăvicioşi, mari amatori de credite care-i sărăcesc şi d-aia se hrănesc mai degrabă cu covrigi şi îşi amanetează întruna verighetele?“ Nu ştiu ce legătură o face însă văzînd grămezile de magazine de optică şi de sex shop-uri. S-o gîndi, popeşte, că păcatul malahiei orbeşte?
N-am nimic cu aranjamentul ăsta; mă pierd minute în şir în farmacii, uitîndu-mă la tot felul de nimicuri – mai multe, oricum, decît medicamentele –, iubesc covrigăriile care m-au hrănit în liceu, în studenţie şi o fac uneori şi acuma. Aş suferi enorm dacă ar dispărea merdeneaua. Nu pot să înţeleg însă cum merge economic toată afacerea asta. Că nici mari diferenţe de preţ sau de calitate nu prea sînt. (Poate la unele farmacii, dar nu ştiu cum fac că se grupează cumva în funcţie de preţurile practicate.)
Devine însă uneori iritant cînd vrei, de pildă, o cizmărie cinstită. Cu un cizmar îngropat în flecuri şi cuişoare, flancat de mormane de încălţăminte, fiecare cu mirosul şi cu forma ei. Nişte cizme lungi, pleoştite colo, o pereche de ghete care par aduse de van Gogh, nişte pantofi fini, cu tocurile ca gîtul de lebădă. Or fi fost goniţi, bieţii, de chiriile astronomice, sute şi sute de euro pentru o debara de mături în centru, or fi plecat prin cine ştie ce locuri, sau, mai degrabă s-or fi lăsat de meserie. Căci, în ciuda poveştilor cu societatea de consum, lumea îşi repară pantofii. Cu un pantof bun, ai o căsnicie prosperă. Îmbrăţişarea lui e moale şi prietenoasă. Te ştie şi îl ştii. Vă bazaţi unul pe altul. Nu-mi imaginez nici o doamnă în vîrstă, de pildă, care să renunţe fără luptă la pantofii ăia maro, cu toc jos, luaţi în urmă cu foarte mulţi ani, nici nu mai ştie cînd. Pielea lor lucioasă a devenit imună la umezeală şi praf. A pus strat peste strat din aerul oraşului. Pe dinăuntru, au devenit o a doua piele, care urmăreşte la perfecţiune fiecare mont bătrîn.
Iubesc covrigii, aş dedica un muzeu al memoriei merdenelelor, mă pierd în farmacii, dar vreau o cizmărie în cartierul meu.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.
