Un timp fără Eliade: Mîntuleasa 40

Publicat în Dilema Veche nr. 794 din 9-15 mai 2019
Un timp fără Eliade:  Mîntuleasa 40 jpeg

La Mîntuleasa 40 am ajuns după ce am ascultat, o seară-ntreagă, poezie la Tramvaiul 26, locul de întîlnire al scriitorilor cu cititorii, aflat pe strada Cercului. Căutînd clătite, așa cum se întîmplă oricui într-o (aproape) noapte de weekend, am descoperit Mîntuleasa 40, localul cu vreo 70 de locuri și cu o terasă spațioasă, pe care abia aștept să revin pentru o limonadă și încă vreo zece lucruri din meniu. Și poate încă vreo cîteva clătite, pentru că am fost plăcut surprinsă de raportul calitate-preț, care e omniprezent în discuțiile despre restaurante, servire, promptitudine, meniu, muzică, atmosferă, decor.

Ca să încep cu finalul: oh, decorul. Mi-a plăcut pentru că este întunecat înăuntru, pereții sînt tapetați cu pagini de carte sau ziar, prin urmare mi s-a părut extrem de potrivit că aveam geanta plină cu cărți și încă o carte în mînă, iar faldurile ivorii care îmbracă tavanul te pot face să te întrebi, fie și pentru cîteva clipe, dacă nu cumva ai ajuns într-un timp în care este posibil să te trezești fie cu Eliade în față, fie testînd limitele fantasticului într-o nuvelă a acestuia.

Cum sînt sensibilă la oameni și la felul în care aceștia interacționează, analizînd cu minuțiozitate de specialist comportamentul acestora fie în mediul de lucru, fie în zilele libere, cînd de pe terase „judec“ ce e în spatele unei cești trîntite sau a unui țipăt exagerat la copil, sînt întotdeauna atentă la cei care lucrează în restaurante, pub-uri și ceea ce eu numesc, generic, crîșmă.

Așadar, la Mîntuleasa 40 am fost întîmpinată exemplar, cu entuziasmul acela pe care nu-l poți bănui că ar fi fals, de m-am simțit singura clientă a zilei, chiar dacă era evident că nu-i așa. La masă, de parcă eu și prietena mea eram singurii oameni care aveau nevoie să mănînce în ziua respectivă. Și oricît de mult și-ar dori cineva să conteste nevoia aceasta de a te simți „important“ cînd încerci ceva din meniul unui local, țin să spun că așa se vede implicarea și seriozitatea angajaților, că este o chestiune de respect. Pe care, dacă îl oferi, mai ales într-un astfel de context, este deplasat să nu-l primești înapoi.

Vreau să insist asupra paginilor de carte care țin loc de tapet. O imagine de efect, un semiobscur cald, deci un mediu potrivit pentru un împătimit de citit. Aș reproșa, totuși, că parcă e prea mult Eliade peste tot, iar abia acum, scriind, fac conexiuni mai ample, care-l implică și pe Zaharia, personajul lui Eliade din „Pe strada Mîntuleasa“, de vreme ce pe mine tot Zaharia mă cheamă, deși n-aș ști cum să-mi duc mai departe această teorie bazată pe similarități care șchiopătează de toate picioarele.

794 21 mantuleasa 40 2 1 jpg jpeg

N-am ajuns niciodată pe timp de zi la Mîntuleasa 40 și tare mult îmi doresc să o fac cîndva, curînd, pentru că am o teorie conform căreia exact decorul care seara și noaptea pare desprins din locul fragil unde se îmbină realul și fantasticul este ziua un loc dez-vrăjit, stors de orice posibilă urmă de magie sau măcar de bănuiala existenței acesteia.

Este doar o teorie, rămîne de verificat dacă, pe timp de zi, Mîntuleasa 40 devine un spațiu și mai evident lipsit de orice legătură cu Eliade și îndepărtat de vremurile în care ne-am gîndi că era posibilă călătoria între lumi, cînd elementele magice nu erau la îndemîna oricui, nu, dar poate mai des întîlnite, condimentînd viața de zi cu zi cu arome pe care azi, absorbiți doar de concret și imediat, nu le mai simțim, nu le mai găsim, dar pe care nici nu am ști a le recunoaște de ni le-ar mai presăra cineva în farfuria cu realitate.

Este de mers la Mîntuleasa 40, probabil că fie și pentru o tură de darts, am auzit că localul este popular printre pasionați, dar eu îi prefer dimensiunea pe care am insistat deja. Plus mîncarea, care-i bună, adusă la masă de oameni care transmit că le place ceea ce fac, că nu și-ar dori să fie în altă parte, ci chiar acolo, alături de tine, redirecționînd spre oaspeți o parte din farmecele care-i înconjoară ca o aură. Un strop de supranatural există, trebuie să cred asta, altfel n-ar mai avea vinul băut aici parte de o poveste care să-l cuprindă ca o îmbrățișare. 

Anca Zaharia este, înainte de toate, cititor. Cea mai recentă carte publicată este Jurnal de librar, Editura Herg Benet, 2017.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

1200px Saab JAS 39 Gripen at Kaivopuisto Air Show, June 2017 (altered) copy jpg
Cel mai bun avion de luptă occidental care ar putea să ajute Ucraina pentru a înfrunta Rusia
Pe măsură ce forțele aeriene asediate ale Rusiei continuă să lanseze atacuri în Ucraina, Kievul are nevoie de mijloace aeriene, inclusiv de noi avioane de luptă.
camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.