Un manual de utilizare pentru visătorii lucizi

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Un manual de utilizare pentru visătorii lucizi jpeg

Léon d’Hervey de Saint-Denys, pe numele său întreg Marie-Jean-Léon Le Coq, baron d’Hervey de Juchereau, marchiz de Saint-Denys, s a născut la 5 mai 1822 și a decedat pe 2 noiembrie 1892, la Paris. În timpul zilei sinolog și profesor de limbă chineză la École Spéciale des Langues Orientales, iar apoi la Collège de France, traducător de poezie din epoca Tang, principala sa moștenire a rămas Les Rêves et les moyens de les diriger. Observations pratiques. Este vorba de opera unui autodidact pătimaș, o carte-experiment ce pornește de la niște vise proprii, publicată anonim prin 1867. Cu 33 de ani, deci, înaintea magnum opus-ului Die Traumdeutung, prin care Sigmund Freud avea să pășească triumfal pe calea regală a visului, odată cu zorii secolului XX.

După un preambul și o critică a lucrărilor cunoscute pînă atunci, contribuția cea mai incitantă a cărții, un in-octavo de 496 de pagini, se dovedește a fi partea a III-a, „Observații practice asupra viselor și mijloacelor de a le călăuzi“. Faptul a fost remarcat inclusiv de către Nicolae Vaschide, pionierul român, de astă dată în ce privește studierea viselor, autor, pe la începutul veacului trecut, al unor importante cercetări de laborator, sintetizate în volumul Somnul și visele (1911; în românește de Ion Samarineanu, cu o prefață de C. Rădulescu Motru, editura Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940). Acolo, Vaschide parafrazează de altfel un rezumat extrem de comprehensiv al întregului op datorat lui Hervey de Saint-Denys; acesta identifica și indica trei condiții esențiale prin care visătorii pot ajunge să stăpînească mersul imaginilor onirice: 1) să ai, dormind, conștiința somnului, obicei care se dobîndește prin simplul fapt de a ține un jurnal de vise; 2) să asociezi anumite amintiri cu anumite percepții senzoriale, în așa fel încît întoarcerea lor să introducă în toiul viselor ideile-imagini corespondente; 3) să îți folosești voința pentru a le ghida pe acestea din urmă, conform aplicării principiului că a te gîndi la un lucru înseamnă a-l visa.

Un miros, un gust, o atingere, un motiv muzical auzit în somn ajunge să evoce în vis o persoană ori un loc. Următorul pas în conștientizarea stării onirice ar fi un act pur volitiv prin care subiectul visător își fixează gîndurile asupra imaginilor evocate, fapt similar unei reprezentări din stare de veghe aparținînd unui halucinat sau extatic ce zărește, complet treaz, obiectele care îi ocupă mintea. Visul fiind reprezentarea în ochii minții a ceea ce ne ocupă gîndirea, așa cum de a-tîtea ori o spune Hervey de Saint-Denys, rezultatul e că vom vedea apărînd imediat imaginea lucrului la care ne-am gîndit în mod intenționat. Cu alte cuvinte, vom visa ceea ce am vrut. Dacă se dovedește că este posibil – în vis, iată – să îți dirijezi gîndurile, înseamnă că poți visa după plac. Un exemplu:

„Într-un alt vis, în care cred că mă plimb călare într-o zi frumoasă, conștiința situației mele adevărate îmi revine în memorie, după cum și întrebarea de a ști dacă liberul-arbitru al acțiunilor mele imaginare îmi aparține sau nu […]. Să vedem, îmi spun, calul ăsta nu-i decît o iluzie, cîmpia pe care-o străbat un decor; însă dacă nu voința mea a evocat imaginile astea, mi se pare în orice caz că am asupra lor o anumită putere. Vreau să galopez, galopez; vreau să mă opresc, mă opresc. Iată acum două cărări ce se deschid în fața mea. Cea din dreapta pare să se înfunde într-o pădure deasă; cea din stînga duce la un fel de conac în ruine. Simt foarte bine că am libertatea să mă îndrept la dreapta ori la stînga, și prin urmare să decid eu însumi dacă vreau să dau naștere unor asocieri de idei-imagini în legătură cu ruinele sau cu pădurea. Mă îndrept mai întîi la dreapta, apoi îmi vine ideea că e mai bine, în interesul experimentelor mele, să ghidez un vis atît de lucid înspre turnulețe și donjon, deoarece căutînd să-mi amintesc în mod exact de principalele detalii ale arhitecturii, poate aș putea, la trezire, să recunosc originea amintirilor. O iau așadar pe poteca din stînga, descalec la intrarea unui pod mobil foarte pitoresc și […] examinez foarte atent o infinitate de amănunte mari și mici: bolți ogivale, pietre sculptate, armături pe jumătate roase, crăpături și stricăciuni ale zidurilor, admirînd cu cîtă minuțioasă precizie mi se pictează toate astea în ochii minții. Curînd însă, în timp ce măsor închizătoarea gigantică a unei porți vechi dărăpănate, obiectele își pierd dintr-odată culoarea și limpezimea contururilor, ca figurile dioramei cînd se îndepărtează focarul. Simt că mă trezesc.“(pp. 271-272, t.m. – L.M.)

Putem afirma împreună cu neobositul visător că liberul-arbitru e la fel de prezent în acest vis pe cît ar fi fost în viața reală. Dintre cele două cărări ivite înainte, subiectul o ia pe cea din stînga, la capătul căreia se arăta un castel imaginar. Asocierea ideilor-imagini se face apoi în deplină conformitate cu voința călăuzitoare. Pentru Saint-Denys, orice formă de gîndire a omului adormit este un vis mai mult sau mai puțin lucid, altfel spus, visul ia forma gîndirii din somn. Atenția poate continua să fie exercitată acolo: te poți obișnui să alegi numaidecît, dintre viziunile și ideile ce se perindă în vis, ce anume vrei să fixezi, să reții, să analizezi ori să clarifici. Rezultatul necesită un anumit efort al minții – care nu se obține fără o concentrare aproape dureroasă, lasă de înțeles autorul.

Visele și mijloacele de a le călăuzi este un volum scris cu speranța că modalitățile de a ghida iluziile viselor îi vor permite cititorului să ajungă el însuși la rezultate nemijlocite și concludente. Principalul merit al autorului rămîne faptul că propune, practic, o sintagmă doar aparent oximoronică precum cea de „vis lucid“, pentru a denumi acele vise în care visătorul devine conștient, sau cel puțin are sentimentul că știe, visînd, că visează. Și de ce n-ar putea voința din vis avea efect și în stare de veghe? Am avea atîta nevoie. Să fie într-un vis bun! 

Laurențiu Malomfălean este eseist și traducător.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.