Ultima mare înainte de ’89

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
Zizi și neantul jpeg

Ultima mare înainte de căderea lui Ceaușescu a fost în august 1989. Cînd deja era rău, chiar foarte rău. Aproape că nu mai aveam ce mînca, muream de frig prin case și presiunile de toate felurile erau mai acute. (Ideea că „toată lumea” se descurca nu e adevărată: nu se descurca deloc toată lumea, unii abia supraviețuiau, iar cei care se descurcau nu o făceau cu mijloace curate, în cele mai multe cazuri.)

A fost o mare interesantă. Marcată de context, în ciuda entuziasmului tinereții. Posibil de dus, datorită aceleiași euforii. A fost un fel de pre-lună de miere, marea de dinainte de nunta mea. Primisem niște bani de la nașa mea din Germania și am vrut să fac ceva memorabil cu ei. Din păcate, m-a dus capul la foarte puține lucruri pe vremea aceea. Ceva știam că vreau să evit: să fac o nuntă cu dar. O nuntă cu ștaif și tam-tam, în sens „tradițional”. Fusesem la o asemenea nuntă cu puțin timp înainte, care se desfășurase la un restaurant zis tradițional cu program artistic, inclusiv unul sexy, cît de sexy se putea pe vremea aceea, și-mi jurasem că cununia mea nu va arăta așa. Voiam una în rochie sau fustă de blugi și doar cu cîteva persoane apropiate, ceva hippie, dacă se poate (ce înțelegeam eu prin hipppie atunci). N-a fost chiar așa, dar, slavă Domnului, nici nuntă cu dar n-a fost.

Revenind la subiectul banilor primiți înainte de nuntă. Eram varză la capitolul educație financiară. Ca și cea sexuală, era un domeniu în care mai nimeni nu ne învăța nimic. Între economiile exagerate ale bunicilor mei și risipa părinților, care aveau mai mereu datorii, nu înțelegeam mare lucru despre gospodărirea banilor. Știam cam atît: cînd îi ai, îi cheltuiești cum îți place. Cînd nu-i mai ai, vezi... La liceu și în facultate se făceau chete în care fiecare punea cîți bani avea, puțini, ca să ieșim la o prăjitură sau la o bere. La noi în casă, mărunțișul se punea într-o călimară transparentă, cîndva în uz, care stătea pe o masă comună, și lumea lua de acolo cînd rămînea fără bani. (Ceea ce nu însemna că eram chiar complet iresponsabilă, învățam ca să-mi păstrez bursa și dădeam meditații de engleză.)

Din banii primiți am vrut să-mi iau ceva de-mbrăcat. Cum pe vremea aia cu greu mai puteai găsi haine decente în magazine, știu că m-am dus la magazinul Fondului Plastic, care mi se părea suprema chestie și în a cărui vitrină mă uitam precum Fetița cu chibrituri, pentru că prețurile erau, în general, inaccesibile. Era un mit al produselor „artistice” de acolo, chiar dacă unele dintre ele nu erau chiar pe gustul meu, fiind prea cu pretenții și chiar kitsch. Cert e că, pentru un preț inuman la vremea aceea, am găsit acolo un pulover negru tricotat, puțin mai lung, genul flocos și un pic fantezist, pe care l-am achiziționat și care a fost piesa mea de rezistență mult timp. Dar care nu avea nici cea mai mică legătură cu nunta.

De restul banilor am hotărît să plecăm trei zile la mare. N-am mai vrut să mergem prin pilele mamei, așa că am făcut-o prin propriile mijloace. Acestea ne-au permis să stăm la o gazdă în Constanța, printr-o colegă care era de acolo. A fost o mare interesantă, aș zice. Am ajuns la doamna respectivă, care stătea într-un apartament de bloc și avea peste tot prin casă pozele celor doi soți decedați, dacă nu și urnele lor. Apartamentul era în stiulul clasic al gazdelor, cu vitrină cu bibelouri și „Răpirea din serai“. Camera în care dormeam era curată, aveam o baie comună cu doamna respectivă, unde nu exista apă caldă. Țin minte și acum primele dușuri reci făcute acolo. De asemenea, doamna se conforma mentalităților vremii și ne ținea cont de orele la care ne întorceam. Era o prezență aproape din umbră care stătea mereu cu un ochi vigilent și neprietenos asupra noastră. Ne simțeam mereu vinovați de ceva sau potențial vinovați. Deși plăteam.

Felul ei de a privi lucrurile și de a-și trata oaspeții avea legătură cu mentalitățile epocii. În general, oamenii de o anumită vîrstă îi tratau pe cei mai tineri cu autoritate și simțeau nevoia să le spună ce să facă. Părinții își exercitau din plin autoritatea asta asupra copiilor și nici violența fizică nu era exclusă. Iar cei care nu erau părinții tăi își permiteau, de destule ori, să se erijeze în postura asta. Era o relație nu prea plăcută între vîrste: se tot vehicula ideea de respect, cu orice preț. Maturii în putere îl cereau de la cei mai tineri. Dar, pe de altă parte, față de cei mai vîrstnici nu nutreau, în multe cazuri, același fel de respect. Se vehiculau apleativele de „Mamaie” și „Tataie” adresate te miri cui, persoană vîrstnică să fie, o cunosc, n-o cunosc. Și, mai grav, circula sinistra replica devenită deja antologică „Te caută Moartea pe acasă!”, adresată pensionarilor din troleibuz, de pe la cozi, de la doctori. Ideea fiind că de ce ne mai ocupă spațiul, atîta timp cît nu mai au mult de trăit pe lumea asta. Cei care spuneau asemenea enormități păreau să piardă din vedere faptul că vor deveni și ei, în curînd, Mamaie ori Tataie și că-i va căuta și pe ei Moartea pe acasă. Sau că au fost cîndva la fel de tineri și iresponsabili.

Urmarea în articolul viitor.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.