Toamna

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Spital, în Franţa jpeg

În fiecare an, toamna, tot am sentimentul, benefic, al începutului. Doar în septembrie-octombrie simt că mai pot lua ceva de la zero, că mai pot învăţa ceva nou, că mai pot intra în rîndul… lumii studioase. Şi că mă mai pot bucura de lucruri aparent mărunte, precum culorile frunzelor care cad sau ale fructelor de pe tarabe, castanele bune de colecţionat, vremea nici prea-prea, nici foarte-foarte şi lumina aurie… 

Şi compunerea, tip, despre toamnă, pe care am avut-o cu toţii de scris cît am fost elevi, e gata. Mai rămîne doar să mă ducă un gînd spre Greierele mic, veşnicul simbol al toamnei din manualele noastre şcolare, precum şi la proviziile furnicii, dar şi ale gospodinelor de toate felurile care încă mai pun murături… 

În ce-l priveşte pe Greier, întotdeauna voi rămîne susţinătoarea şi apărătoarea lui (aşa cum am mai scris, de altfel). Ştiu – evident că ştiu – întreaga morală ce se ascunde în spatele Furnicii: dar tot nu pot s-o sufăr, sau, mai politic corect spus, nu o prea agreez. O fi strîns ea toată vara, plină de responsabilitate şi de simţul datoriei, dar, dacă tot nu ştie să împartă ce are, cu unul mai în nevoie şi, într-un fel, mai sărac cu duhul, tot lipsită de nobleţe şi de anvergură rămîne… Dacă Furnica nu-mi place, şi de Greier mi-e milă, o admir, în general, pe Toamna din Balada unui greier mic: mi se pare romantică, pe latura întunecată, pasională şi radicală, aşa cum vine ea, dintr-odată, nu frumoasă şi îmbelşugată, ci „lungă, slabă şi zăludă“, precum o fată de pension dezlănţuită. 

Tot la Topîrceanu, în poezia Octombrie, Toamna e asemănată cu o „marchiză“, care e „întîrziată fără vreme“, pluteşte-n mers şi are o „alură de domnişoară“. Un fel de domnişoară bătrînă şi distinsă, care din cînd în cînd se dezlănţuie. 

De altfel, dacă ea însăşi nu e personalizată, Toamna e asociată, în alte poezii, cu imaginea unei fete… „visătoare“, care „striveşte foi uscate / Sub pantofii mici de lac.“ (Toamna în parc) La fel şi în poeziile lui Bacovia: „O palidă fată cu gesturi grăbite / Aşteaptă pe noul amor… / Pe cînd, discordant şi înfiorător, / Scîrţîie toamna din crengi ostenite.“ Fata visătoare poate deveni şi una suferindă, pînă la moarte chiar: „În tîrg o fată tristă a murit, – / Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o…“ (Note de toamnă) 

Dar cele de mai sus sînt doar manifestări extreme ale tristeţii autumnale. Tristeţea e, în general, destul de prezentă în poeziile despre toamnă atît ale lui Bacovia, cît şi ale lui Topîrceanu: „Buciumă toamna / Agonic – din fund – / Trec păsărele / Şi tainic se-ascund / Tălăngile, trist, sună dogit… / Şi tare-i tîrziu, / Şi n-am mai murit…“ (Bacovia, Pastel); „Şi mereu delirînd / Pe vreme de toamnă, / M-adoarme un gînd / Ce mă îndeamnă: / – Dispari mai curînd…“ (Bacovia, Spre toamnă) Tristeţea lui Topîrceanu poate fi şi ea funerară, dar ironic-funerară: „Plouă placid / A…e…i…o…u…ă… / Dacă continuă / Mă sinucid!“; sau mai… domestică: „Tristeţi de după-amiezi ploioase / Şi de nostalgice obsesii, / Cînd stai cu storurile trase / Şi aştepţi să vie ora mesii.“ (Tristeţi provinciale) Tristeţi mai molcome, de interior, preludii pentru o posibilă (dar incertă…) stare de bine: „În casă tac toate. / Un singur covor / Atacă, pe nas, uvertura. / Şi cărţile toate-l urmează în cor, / Începe să cînte întregul decor – / Ceasornicul bate măsura.“ (Fantezie de toamnă) 

Faţă de capriciile fără de sfîrşit ale naturii dezlănţuite, salvări poate aduce doar mutarea accentului pe detalii aparent nesemnificative, dar capabile să schimbe registrul, cotind-o dintr-unul grav într-unul ironic: „Pe-aici cînd plouă îndesat, / Nu ţine ca la noi un ceas sau două. / Că ziua plouă, plouă pe-nserat, / Şi cînd se crapă iar de ziuă – plouă.“ (Topîrceanu, Plouă…); sau pătrunderea într-un interior-liman al vremii potrivnice: „Deschide, dă drumu-adorato, / Cu crengi şi foi uscate-am venit;“ (Bacovia, Note de toamnă) 

Toate cele de mai sus nu distrug sentimentul începutului, pe care-l dă toamna: dimpotrivă, îl fac mai profund. Şi-i dau altă consistenţă. Toamna poate fi şi a belşugului din manualele standard, şi a tristeţilor iremediabile…

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.