Televiziunile de impact şi oamenii din spatele lor
Nu este nici o noutate faptul că televiziunile ocupă primul loc în preferința consumatorilor de mass-media în România, ca de altfel și în alte țări, ceea ce, teoretic, ar însemna că, în acest spațiu, ar trebui concentrată cea mai mare doză de atenție, responsabilitate și profesionalism. Bineînțeles că teoria etică n-are nimic de-a face cu nevoia de audiență, care, de cele mai multe ori în România, este asociată cu senzaționalul sau cu propaganda politică.
Conform paginademedia.ro, printre cele mai amendate posturi TV din România în 2016, amenzi aplicate de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, se numără Antena 1 (dintre televiziunile generaliste), România TV și Realitatea TV – dintre televiziunile de știri. Care este background-ul acestor televiziuni și al patronilor, foști sau prezenți?
Antena 1 a fost lansată în 1993, fiind în prezent una dintre cele mai urmărite televiziuni din România. Face parte din Trustul Intact Media Group și aparține de Holdingul GRIVCO. Istoria trustului este legată de figura lui Dan Voiculescu, care în 2011 a primit verdictul din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție de fost colaborator al Securității pe vremea comuniștilor. După Revoluție, Dan Voiculescu a devenit politician și om de afaceri. A fost senator pînă în 2012, cînd a demisionat. Unul dintre cei mai bogați oameni din România, el a fondat Grupul Intact Media, cel care, pe lîngă Antena 1 și Antena 3, a cuprins atît ziare (Jurnalul național și Gazeta Sporturilor), cît și posturi de radio. În 2014, Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA, pentru spălare de bani.
Realitatea TV a fost înființată în 2001, fiind prima televiziune de știri din România. Era condusă, pe atunci, de Silviu Prigoană, afacerist și fost politician român. Cunoscut publicului larg mai ales prin emisiunile de cancan în care își expunea viața privată și desele certuri cu fosta sa soție, a candidat, fără succes, la Primăria Municipiului București în 2012. În 2010, managementul Realitatea Media a fost preluat de către Sebastian Ghiță, proprietarul Asesoft – un holding de companii care activează în domeniul IT. La doar cîteva luni mai tîrziu, majoritatea acțiunilor postului Realitatea TV sînt preluate de către omul de afaceri Elan Schwartzenberg (92%). În octombrie 2011 se produce o scindare a postului, odată cu mutarea sediul Realității TV în studiourile din Șoseaua București-Ploiești. Atunci, o parte a personalului a decis să rămînă alături de fostul manager, Sebastian Ghiță, care întemeiază astfel un nou post, România TV. Din 2013, Realitatea TV este patronată de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru.
Atît Elan Schwartzenberg și Maricel Păcuraru, cît și Sebastian Ghiță sînt oameni certați cu legea. Primul a fost acuzat de complicitate la dare de mită, procurorii anticorupție cerînd arestarea sa în data de 30 mai, anul trecut. Din comunicatul de presă al DNA: „În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atît în cadrul atribuţiilor de serviciu, cît şi în afara (contrare) lor, astfel încît să faciliteze cîştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii avînd ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA. (…) Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amîndoi. Societatea offshore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană“ (comunicat apărut pe mediafax.ro).
Maricel Păcuraru este un om de afaceri care a fost condamnat în 2014, alături de fostul director al Poștei Române, Mihail Toader, la patru ani de închisoare cu executare în dosarul privind polițele de asigurare pentru angajați – prejudiciul fiind estimat la patru milioane de euro. Acuzat de spălare de bani și de complicitate la abuz în serviciu, Păcuraru a fost eliberat condiționat la începutul acestui an.
Sebastian Ghiță este un om de afaceri român care deține grupul Asesoft și postul de televiziune România TV. La alegerile legislative din 2012 a obținut un loc de parlamentar. În anul 2002 a fost acuzat de complicitate la înșelăciune și fals în declarații, în legătură cu mai multe tranzacții petroliere care au dus la prejudicierea bugetului de stat cu 20 de miliarde de lei vechi. Trimis în judecată în dosarul „Tracia – Asesoft“, a fost achitat în noiembrie 2011, de către Tribunalul București. În octombrie 2009, averea sa era estimată la aproape 100 de milioane de euro. La data de 23 octombrie 2011 a fondat postul de televiziune România TV, iar în 2012 a devenit deputat, pe listele USL.
În prezent este cercetat penal în mai multe dosare. Spălare de bani, folosire de informații confidențiale, șantaj, mită, cumpărare de influență, conducere fără permis. În septembrie 2016, Sebastian Ghiță s-a autodenunțat la Parchet: „Am participat la măsluirea raportului de expertiză privind teza de doctorat a Codruței Kövesi“. Deși acuzat și aflat sub control judiciar, sub o cauțiune de 13 milioane de euro și cu interdicția de a părăsi țara, Sebastian Ghiță este în prezent dat în urmărire. A dispărut în decembrie 2016, ultima oară fiind văzut, în România, la o reuniune cu parlamentari care făceau parte din Comisia de Control al SRI din Parlament. La scurt timp după dispariție, România TV, postul pe care îl deține, a început să primească și să difuzeze înregistrări de la acesta, în care Ghiță aduce acuzații la adresa procurorului-șef al DNA. Într-una din înregistrări, Sebastian Ghiță susține că Victor Ponta ar fi numit-o pe Kövesi la conducerea DNA pentru că a fost șantajat.
Teoretic, deși certați cu legea, patronii și legăturile acestora nu ar trebui să influențeze politica editorială a posturilor TV. Cu toate acestea, există nenumărate exemple ale presiunii pe care aceștia și cei apropiați lor au exercitat-o asupra libertății presei. Cînd Dan Voiculescu a fost condamnat în justiție, jurnaliștii vizibili ai televiziunii au ridicat un zid de apărare în favoarea patronului, spunînd că Justiția este coruptă, iar condamnarea este una politică. În 2016, cînd ANAF a somat trustul Intact să evacueze sediile din care emite, somație venită, din nou, pe cale legală, s-a invocat încălcarea dreptului presei, obținîndu-se sprijin chiar din partea politicienilor, Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci președintele Senatului, declarînd că „trebuie să luăm atitudine față de o încercare de suprimare a libertății presei“, deși decizia de sechestru fusese o decizie luată în justiție, fiind vizate bunurile, nu licența televiziunilor.
De asemenea, amenzile primite de la CNA de către postul România TV la începutul acestui an au fost date pentru „manipulare“ și „dezinformare“ și au vizat știri false difuzate la acest post în perioada protestelor antiguvernamentale de la începutul anului – propaganda politică fiind, de fapt, miezul dezinformărilor. Cu toate acestea, audiențele posturilor nu scad. Unele au fost boicotate de către firme comerciale care și-au retras reclamele, în semn de protest. Ce face însă publicul consumator și cum putem amenda, dacă dorim, derapajele din presă?
Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent: „În primul rînd, schimbînd canalul. În al doilea, comentînd negativ. A treia măsură e să depunem o plîngere la CNA pentru lipsa de echilibru, care e obligatoriu la televiziuni. Am lucrat alături de CNA să facă transparentă baza de date cu proprietarii de licențe – că tot vorbeam despre transparența proprietății de media și cum ne afectează pe noi patronii de mass-media. Sînt listele cu proprietarii pe site-ul CNA-ului. A scăzut audiența vreunui post de radio sau TV cînd a aflat poporul că patronul acelui post e un ticălos? Să ne gîndim că, totuși, trăim într-o țară care l-a votat pe Cherecheș…“
Foto: wikimedia commons
Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.