Televiziunile de impact şi oamenii din spatele lor

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Televiziunile de impact şi oamenii din spatele lor jpeg

Nu este nici o noutate faptul că televiziunile ocupă primul loc în preferința consumatorilor de mass-media în România, ca de altfel și în alte țări, ceea ce, teoretic, ar însemna că, în acest spațiu, ar trebui concentrată cea mai mare doză de atenție, responsabilitate și profesionalism. Bineînțeles că teoria etică n-are nimic de-a face cu nevoia de audiență, care, de cele mai multe ori în România, este asociată cu senzaționalul sau cu propaganda politică.

Conform paginademedia.ro, printre cele mai amendate posturi TV din România în 2016, amenzi aplicate de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, se numără Antena 1 (dintre televiziunile generaliste), România TV și Realitatea TV – dintre televiziunile de știri. Care este background-ul acestor televiziuni și al patronilor, foști sau prezenți?

Antena 1 a fost lansată în 1993, fiind în prezent una dintre cele mai urmărite televiziuni din România. Face parte din Trustul Intact Media Group și aparține de Holdingul GRIVCO. Istoria trustului este legată de figura lui Dan Voiculescu, care în 2011 a primit verdictul din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție de fost colaborator al Securității pe vremea comuniștilor. După Revoluție, Dan Voiculescu a devenit politician și om de afaceri. A fost senator pînă în 2012, cînd a demisionat. Unul dintre cei mai bogați oameni din România, el a fondat Grupul Intact Media, cel care, pe lîngă Antena 1 și Antena 3, a cuprins atît ziare (Jurnalul național și Gazeta Sporturilor), cît și posturi de radio. În 2014, Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA, pentru spălare de bani.

Realitatea TV a fost înființată în 2001, fiind prima televiziune de știri din România. Era condusă, pe atunci, de Silviu Prigoană, afacerist și fost politician român. Cunoscut publicului larg mai ales prin emisiunile de cancan în care își expunea viața privată și desele certuri cu fosta sa soție, a candidat, fără succes, la Primăria Municipiului București în 2012. În 2010, managementul Realitatea Media a fost preluat de către Sebastian Ghiță, proprietarul Asesoft – un holding de companii care activează în domeniul IT. La doar cîteva luni mai tîrziu, majoritatea acțiunilor postului Realitatea TV sînt preluate de către omul de afaceri Elan Schwartzenberg (92%). În octombrie 2011 se produce o scindare a postului, odată cu mutarea sediul Realității TV în studiourile din Șoseaua București-Ploiești. Atunci, o parte a personalului a decis să rămînă alături de fostul manager, Sebastian Ghiță, care întemeiază astfel un nou post, România TV. Din 2013, Realitatea TV este patronată de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru.

Atît Elan Schwartzenberg și Maricel Păcuraru, cît și Sebastian Ghiță sînt oameni certați cu legea. Primul a fost acuzat de complicitate la dare de mită, procurorii anticorupție cerînd arestarea sa în data de 30 mai, anul trecut. Din comunicatul de presă al DNA: „În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atît în cadrul atribuţiilor de serviciu, cît şi în afara (contrare) lor, astfel încît să faciliteze cîştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii avînd ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA. (…) Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amîndoi. Societatea off­shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană“ (comunicat apărut pe mediafax.ro).

Maricel Păcuraru este un om de afaceri care a fost condamnat în 2014, alături de fostul director al Poștei Române, Mihail Toader, la patru ani de închisoare cu executare în dosarul privind polițele de asigurare pentru angajați – prejudiciul fiind estimat la patru milioane de euro. Acuzat de spălare de bani și de complicitate la abuz în serviciu, Păcuraru a fost eliberat condiționat la începutul acestui an.

Sebastian Ghiță este un om de afaceri român care deține grupul Asesoft și postul de televiziune România TV. La alegerile legislative din 2012 a obținut un loc de parlamentar. În anul 2002 a fost acuzat de complicitate la înșelăciune și fals în declarații, în legătură cu mai multe tranzacții petroliere care au dus la prejudicierea bugetului de stat cu 20 de miliarde de lei vechi. Trimis în judecată în dosarul „Tracia – Asesoft“, a fost achitat în noiembrie 2011, de către Tribunalul București. În octombrie 2009, averea sa era estimată la aproape 100 de milioane de euro. La data de 23 octombrie 2011 a fondat postul de televiziune România TV, iar în 2012 a devenit deputat, pe listele USL.

În prezent este cercetat penal în mai multe dosare. Spălare de bani, folosire de informații confidențiale, șantaj, mită, cumpărare de influență, conducere fără permis. În septembrie 2016, Sebastian Ghiță s-a autodenunțat la Parchet: „Am participat la măsluirea raportului de expertiză privind teza de doctorat a Codruței Kövesi“. Deși acuzat și aflat sub control judiciar, sub o cauțiune de 13 milioane de euro și cu interdicția de a părăsi țara, Sebastian Ghiță este în prezent dat în urmărire. A dispărut în decembrie 2016, ultima oară fiind văzut, în România, la o reuniune cu parlamentari care făceau parte din Comisia de Control al SRI din Parlament. La scurt timp după dispariție, România TV, postul pe care îl deține, a început să primească și să difuzeze înregistrări de la acesta, în care Ghiță aduce acuzații la adresa procurorului-șef al DNA. Într-una din înregistrări, Sebastian Ghiță susține că Victor Ponta ar fi numit-o pe Kövesi la conducerea DNA pentru că a fost șantajat.

Teoretic, deși certați cu legea, patronii și legăturile acestora nu ar trebui să influențeze politica editorială a posturilor TV. Cu toate acestea, există nenumărate exemple ale presiunii pe care aceștia și cei apropiați lor au exercitat-o asupra libertății presei. Cînd Dan Voiculescu a fost condamnat în justiție, jurnaliștii vizibili ai televiziunii au ridicat un zid de apărare în favoarea patronului, spunînd că Justiția este coruptă, iar condamnarea este una politică. În 2016, cînd ANAF a somat trustul Intact să evacueze sediile din care emite, somație venită, din nou, pe cale legală, s-a invocat încălcarea dreptului presei, obținîndu-se sprijin chiar din partea politicienilor, Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci președintele Senatului, declarînd că „trebuie să luăm atitudine față de o încercare de suprimare a libertății presei“, deși decizia de sechestru fusese o decizie luată în justiție, fiind vizate bunurile, nu licența televiziunilor.

De asemenea, amenzile primite de la CNA de către postul România TV la începutul acestui an au fost date pentru „manipulare“ și „dezinformare“ și au vizat știri false difuzate la acest post în perioada protestelor antiguvernamentale de la începutul anului – propaganda politică fiind, de fapt, miezul dezinformărilor. Cu toate acestea, audiențele posturilor nu scad. Unele au fost boicotate de către firme comerciale care și-au retras reclamele, în semn de protest. Ce face însă publicul consumator și cum putem amenda, dacă dorim, derapajele din presă?

Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent: „În primul rînd, schimbînd canalul. În al doilea, comentînd negativ. A treia măsură e să depunem o plîngere la CNA pentru lipsa de echilibru, care e obligatoriu la televiziuni. Am lucrat alături de CNA să facă transparentă baza de date cu proprietarii de licențe – că tot vorbeam despre transparența proprietății de media și cum ne afectează pe noi patronii de mass-media. Sînt listele cu proprietarii pe site-ul CNA-ului. A scăzut audiența vreunui post de radio sau TV cînd a aflat poporul că patronul acelui post e un ticălos? Să ne gîndim că, totuși, trăim într-o țară care l-a votat pe Cherecheș…“

Foto: wikimedia commons

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.