Supereroi şi sfîrşitul lumii

Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
Aceleaşi şi mereu altele jpeg

În fiecară vară, la cinema-uri se adună filme apocaliptice şi, evident, cu salvatori din situaţii apocaliptice. Anul acesta sînt cel puţin trei: Man of Steel (Eroul, în regia lui Zack Snyder), World War Z (Ziua Z: Apocalipsa, în regia lui Marc Forster) şi After Earth (1000 post Terra, în regia lui M. Night Shyamalan).

Nici unul dintre ele nu străluceşte; de fapt, toate sînt departe de a fi capodopere. Sînt interesant de studiat doar ca mostră a evoluţiei negative a genului.

Evident, cele trei filme nu sînt egale nici ca tip de subiect tratat, nici ca realizare cinematografică. Cel mai slab, în opinia mea, e After Earth, cu Will Smith şi fiul său (Jaden Smith), de 15 ani. Cei doi sînt aproape singurii prezenţi în film, timp de aproximativ două ore: Will Smith junior aleargă mai pe toată durata peliculei, grăbindu-se să salveze omenirea, viaţa lui şi pe a tatălui său. Will Smith senior comunică din cabina unei nave, în timp ce îi e rău, tot mai rău... Odată prins şpilul, plictiseala e majoră, deşi Kitai (practic, China, cu sau fără ce semnificaţii vrem... – aşa îl cheamă pe personajul interpretat de Jaden Smith) se întîlneşte cu tot soiul de creaturi, unele aparent din carne şi oase, altele mai robotizate... Şi chiar dacă sînt vehiculate oarecare complexe de vinovăţie privind moartea surorii mai mari a lui Kitai, filmul e în general monoton, fără sare, fără piper şi fără destulă imaginaţie. Singura replică la care publicul din sală a rîs e cea a lui Kitai, de la sfîrşit, în care îi spune tatălui său, după ce a salvat lumea, că vrea să lucreze cu mama lui (adică undeva aproape de casă, replică ce era pandantul uneia a lui Will Smith de la începutul filmului...).

After Earth şi World War Z au în comun ideea sfîrşitului lumii aşa cum o ştim noi. Obsesia că Pămîntul pe care trăim se va duce, din diverse cauze, fie ecologice, catastrofice sau epidemiologice, pare să bîntuie imaginarul hollywoodian. În cazul filmului care-l are pe Brad Pitt drept erou principal, o pandemie e cea care duce la dezastru: oamenii care se molipsesc devin zombie... Brad Pitt, fost angajat al Naţiunilor Unite, acum retras şi strict familist, rezolvă, în cele din urmă, problema. Ce-i drept, arată bine pe tot parcursul filmului (mult mai bine decît Will Smith şi fiul său la un loc, dacă vreau să fiu politic incorectă). Dar degeaba, îmi permit să spun: filmul e fără speranţă şi fără haz. Cu excepţia unei scene mai spre final, în care un zombie clănţăne isteric şi lung din dinţi la uşa după care stătea Brad Pitt. Scenă despre care nu ştim dacă e voit comică. Probabil că da: face parte dintr-un soi de metascene, referiri post-postmoderne la multe alte scene asemănătoare din filme similare. Scenele de felul ăsta ilustrează un nou tip de filme de acţiune: metafilmele de acţiune. Cele în care, pentru că mai totul pare să se fi spus, singurele care contează sînt trimiterile la clasicele genului. Filme care, din palpitante, devin comice. În filmul de faţă, scena la care publicul a rîs este cea în care Brad Pitt, dînd de leacul antizombie, iese din încăperea unde era izolat, îşi ia un Pepsi şi stă să-l savureze... Totuşi, pot spune că şi în World War Z există cîteva scene bune: cele de mulţime, în care oamenii aleargă frenetic, ca să scape cu viaţă, nemaiţinînd cont de nimic...

Man of Steel este Superman-ul zilelor noastre. Din punctul meu de vedere, e cel mai bun film din toate trei. E pur şi simplu un film... normal pentru genul lui, în care lucrurile se desfăşoară destul de lin, înainte, ca-ntr-o poveste, cu mai puţin (sau deloc...) umor decît în Superman-ul clasic, cel cu Christopher Reeve, din 1978. Doar că eroul e frumos (Henry Cavill), Lois Lane e simpatică (Amy Adams), iar în cîteva roluri secundare sînt doi actori... adevăraţi: Russel Crowe şi Diane Lane. Filmul e, într-adevăr, prea lung şi, repet, mai slab decît primul Superman. Dar se distinge prin cuminţenie şi suportabilitate.

Nici unul nu e un film de care să nu te poţi lipsi. Toate trei la un loc dau măsura (sau, mai curînd, lipsa de măsură...) a filmelor cu supereroi şi apocalipse de azi. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.
Zizi și neantul jpeg
Spre prima zi de școală
În prima zi de școală, cîndva prin anii ’70, aveam părul foarte scurt. Arătam ca un băiețel trist. Nu numai că eram tunsă băiețește, ci și părul meu, pînă atunci plin de bucle, stătea turtit și parcă apăsat de o uriașă rocă.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Armînlu nu cheari! – despre călătoria mea în Albania (4) –
Doi oameni drăguți, deschiși, prietenoși, ca mai toți oamenii pe care i-am întîlnit în Albania și de care m-am simțit încă din primele momente legată afectiv. Acum mi-e dor de ei de parcă toți ar fi rudele mele.
p 19 WC jpg
Cacealmaua de la Airport Plaza
Sînt un român cu domiciliul în străinătate care, la ultimul lui sejur în România, a fost jefuit cu sălbăticie de compania de închiriat mașini.
p 20 WC jpg
Cei neștiuți care întîrzie
Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm.
640px Faculty of Theology (personification) 1 jpg
Spre o teologie laică (2)
Lumea nu era nici ea privită ca un stadiu trecător. Ea a devenit în şi de la sine, aşa cum atestă într-adevăr Scripturile, „foarte bună“ (Gen. 1: 31), dacă nu de-a dreptul sacră.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe stradă, o tanti cu o geantă de plastic pe umăr, colorată în nuanțe de albastru, pe care scrie: „În interior am armonie“. Ce să zic, bravo ție!
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vîrsta de mijloc, fără prospect
A jongla pe un pod de sfoară între ce cunoști și ce te așteaptă încă.
Zizi și neantul jpeg
Urși
Ursul respectiv intră și prin curțile oamenilor. Sare gardurile, fără probleme, și te trezești cu el la geam ori dormind pe gazon, sau devorîndu-ți mîncarea pentru pisici. Devine o realitate tragicomică a existenței tale, care nu pare a avea mari șanse de rezolvare.

Adevarul.ro

accident motilor buun jpeg
Accident teribil la Cluj. Șoferul a murit pe loc, iar mașina este făcută zob
O mașină a fost făcută zob duminică dimineața, 25 septembrie, pe o arteră principală din Cluj-Napoca. Tânărul șofer a decedat, fiind într-o stare atât de rea încât nu i s-au putut aplica manevre de resuscitare.
Roger Waters,  fondatorul Pink  Floyd, a cântat  în faţa a 50 000  de spectatori jpeg
Concertele lui Roger Waters în Polonia au fost anulate din cauza poziţiei sale faţă de Ucraina
Roger Waters urma să susţină la Cracovia, în aprilie 2023, spectacolul „This Is Not A Drill”, dar, potrivit presei poloneze, unii consilieri municipali au început pregătirile pentru a-l declara persona non grata.
mazda asko
Mazda nu va mai produce mașini în Rusia. Ce alți producători auto s-au retras din cauza războiului
Mazda Motor Corp discută cu societatea sa mixtă din Rusia încheierea producţiei de maşini în această ţară, după ce invadarea Ucrainei a provocat perturbări în lanţurile de aprovizionare.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?