Stihiile Inteligenței Artificiale
De la lansarea sa în noiembrie 2022, ChatGPT nu doar că a cunoscut o carieră fulminantă, dar a provocat temeri pe măsură – instituții școlare de prestigiu, precum Science Po din Franța, au interzis folosirea sa, de teama plagiatului și, recent, folosirea sa a fost complet interzisă în Italia – motivele invocate de către autoritățile italiene legîndu-se de nerespectarea legislației privind datele cu caracter personal. Potrivit Autorității Naționale Italiene pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, ChatGPT nu are un sistem de verificare a vîrstei utilizatorilor minori, drept care s-a impus decizia „cu efect imediat” pentru „limitarea prelucrării datelor utilizatorilor italieni față de OpenAI”.
Va înlocui ChatGPT munca umană?
După teama de plagiat, a urmat puternic temerea că sute de mii de locuri de muncă vor fi înlocuite de ChatGPT, tehnologia demonstrîndu-și în forță capacitățile: a promovat examene grele de drept, a scris discursuri pentru politicieni, articole de presă sau chiar cărți. Pe platforma Amazon Kindle Direct Publishing au apărut chiar cărți în care ChatGPT este co-autor.
Faptul că acesta ar putea înlocui multe meserii de creație a fost insuflată chiar de către Sam Altman, directorul OpenAI și unul dintre oamenii care au dezvoltat ChatGPT, care a declarat într-un interviu că, fără îndoială, „anumite locuri de muncă vor avea de suferit”.
Într-un articol din WELT, ChatGPT este asemănat cu un „Amurg al zeilor”: dezvoltarea Inteligenței Artificiale va pune în pericol 300 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume. „Automatizarea amenință și mijloacele de trai care înainte erau considerate sigure: avocați, jurnaliști, oameni de știință, profesori, oameni creativi de tot felul. Care chiar trebuie să se teamă că își vor pierde locul de muncă.”
Potrivit unui studiu al OpenAI, derulat împreună cu OpenResearch și Universitatea din Pennsylvania, 80% din lucrătorii din SUA vor fi afectați de aceste modele lingvistice. Potrivit unui alt studiu, al băncii Goldman Sachs, 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă din întreaga lume sînt expuse riscului, din cauza ChatGPT. „În principal, sînt afectate sectoarele administrative și juridice, unde aproape jumătate din toate locurile de muncă ar putea fi înlocuite de ChatGPT” – conchide studiul.
Cît despre modelul succesor, GPT-4, acesta are o capacitate de șase ori mai mare decît predecesorul său, putînd procesa și imagini – precum celebrele fotografii false ale papei într-o jachetă albă de puf sau arestarea imaginară a lui Trump care au circulat pe Internet. Chiar dacă scenele nu au existat niciodată, chiar dacă azi se discută despre ele, cu umor, și toată lumea știe că e vorba despre niște falsuri, aceste imagini există și nu pot fi șterse din memoria Internetului – memorie care este accesată de Inteligența Artificială. Iar asta nu este tot, căci în discuții se află deja GPT-5, al cărui antrenament ar trebui să fie finalizat în luna decembrie a acestui an. În cercurile IT, se zvonește că noul model de limbaj va atinge „inteligență artificială generală”, adică ar putea fi la fel de inteligent precum o ființă umană, ceea ce, susțin jurnaliștii germani, „ar depăși chiar și cele mai nebunești predicții făcute de futurologul Ray Kurzweil în cărțile sale”.
O pauză de șase luni
În contextul îngrijorărilor globale, un număr impresionant de personalități, printre care Elon Musk, istoricul universal Yuval Noah Harari și fondatorul Apple Steve Wozniak, au emis o scrisoare deschisă în care solicită o pauză de șase luni în dezvoltarea sistemelor de Inteligență Artificială care sînt mai puternice decît GPT. Semnatarii își exprimă îngrijorarea că aceste modele de Inteligență Artificială nu vor mai putea fi înțelese sau controlate nici măcar de creatorii lor, iar sistemele de Inteligență Artificială ar prezenta „riscuri profunde pentru societate și umanitate”. „Ar trebui să permitem mașinilor să ne inunde canalele de informare cu propagandă și neadevăruri? Ar trebui să automatizăm toate job-urile, inclusiv cele îndeplinite?”, se întreabă semnatarii.
Are sens această pauză? Potrivit lui Benedikt Fuest (WELT), jurnalist specializat în domeniul dezvoltării Inteligenței Artificiale, „dacă OpenAI ar fi singura companie de Inteligență Artificială din lume, această cerință ar putea fi chiar de înțeles. Însă duhul a ieșit din sticlă și nu are cum să mai fie băgat la loc. Cercetători din întreaga lume vor să recupereze. China ar saluta acest moratoriu ca pe oportunitate, la fel ca actorii din Rusia, care folosesc de mult algoritmi pentru dezinformare. În loc să se oprească, Occidentul ar trebui să-și înțeleagă tehnologiile. E practic imposibil să te oprești – dar absolut necesar să continuăm să ne dezvoltăm prudent”.
Robotica, surclasată de Inteligența Artificială
Dacă pînă acum dezvoltarea roboticii ridica semne de îngrijorare asupra unor locuri de muncă, precum instalatorii sau cei care lucrează în servicii cu clienții, azi dezvoltarea fulminantă a Inteligenței Artificiale provoacă temeri mult mai întemeiate. Pe cînd șeful McDonald’s, Chris Kempczinski, a declarat anul trecut că roboții „nu sînt practici” pentru majoritatea restaurantelor, iar în Japonia hotelurile au renunțat în mare parte la roboți, pentru că nu îndeplineau sarcinile în mod corect și erau și agasanți pentru oaspeți, Inteligența Artificială amenință profesiile intelectuale, precum traducătorii, jurnaliștii, scriitorii.
Este Inteligența Artificială inteligentă?
Dar este Inteligența Artificială cu adevărat inteligentă? Caracterizat mai ales ca o formă de „Inteligență Artificială”, ChatGPT este, de fapt, un model lingvistic, un soi de fermă de calculatoare, hrănite și instruite pe cantități enorme de date colectate de pe Internet, care ordonează informațiile cu care este hrănit, pe bază de statistici, astfel încît să dea răspunsul optim.
Potrivit lui Jean-Noël Barrot, ministrul Digitalizării din Franța, ChatGPT nu trebuie demonizat, ci mai degrabă folosit „cu cap”, pentru a avea beneficii de pe urma sa, nu o societate distopică. Ministrul a declarat chiar că își dorește ca școlile să folosească acest instrument de conversație, demonstrînd elevilor „ce poate și ce nu poate face”. Barrot a asemănat robotul ChatGPT mai degrabă cu un „papagal” decît cu o entitate capabilă să gîndească de una singură, căci nu face decît să repete informațiile la care este expus.
O idee susținută și de cunoscutul lingvist Noam Chomsky, într-un articol din New York Times, care a demonstrat că statutul de Inteligență Artificială care i se atribuie ChatGPT este unul exagerat, amintind că această tehnologie nu gîndește, nu e capabilă decît să reproducă, pe bază de statistici, idei preluate de-a gata.
„Jorge Luis Borges a scris odată că a trăi într-o perioadă de mare pericol și promisiune înseamnă a experimenta atît tragedia, cît și comedia, cu «iminența unei revelații», în înțelegerea noastră și a lumii. Astăzi, progresele noastre presupus revoluționare în Inteligența Artificială sînt într-adevăr motiv atît de îngrijorare, cît și de optimism. Optimism pentru că inteligența este mijlocul prin care rezolvăm problemele. Îngrijorare pentru că ne temem că cea mai populară și la modă tehnologie a Inteligenței Artificiale ne va degrada știința și etica prin încorporarea în tehnologia noastră a unei concepții fundamental defectuoase despre limbaj și cunoaștere. (...) Oricît de utile ar fi aceste programe în anumite domenii înguste (...), știm din știința lingvistică și din filosofia cunoașterii că ele diferă profund de modul în care oamenii raționează și folosesc limbajul. Aceste diferențe pun limitări semnificative asupra a ceea ce pot face aceste programe, codificîndu-le cu defecte ineradicabile. (...) Mintea umană nu este, la fel ca ChatGPT și semenii lui, un motor statistic greoi pentru potrivirea tiparelor, care se satură cu sute de terabyți de date și extrapolează cel mai probabil răspuns conversațional sau cel mai probabil răspuns la o întrebare științifică. Dimpotrivă, mintea umană este un sistem surprinzător de eficient și chiar elegant, care funcționează cu cantități mici de informații; nu caută să deducă corelații brute între punctele de date, ci să creeze explicații.”
