Spre prima zi de școală

Publicat în Dilema Veche nr. 961 din 8 septembrie – 14 septembrie 2022
Zizi și neantul jpeg

În prima zi de școală, cîndva prin anii ’70, aveam părul foarte scurt. Arătam ca un băiețel trist. Nu numai că eram tunsă băiețește, ci și părul meu, pînă atunci plin de bucle, stătea turtit și parcă apăsat de o uriașă rocă. Arăta ca și cum aș fi avut, mult timp, pe creștetul capului, o compresă de gheață de modă veche. 

De fapt, chiar în vara de dinaintea începutului școlii trecusem printr-o operație de torticolis. Mă născusem cu o ușoară asimetrie, făcusem gimnastică medicală și exerciții pentru ochi mai mereu, în speranța că s-ar fi rezolvat fără operație. Mama fusese mai mult decît conștiincioasă, dar tot nu se rezolvase. Așa că fuseserăm nevoiți să apelăm la doctorul Alexandru Pesamosca, un chirurg de excepție. Operația presupunea și o lună de ghips după aceea, în care trebuia să stai cu capul și gîtul imobilizate. 

Mie nu mi-au spus nimic. M-au dus la spital, l-am cunoscut pe doctor, căruia îi spuneam Pesi. Mi s-a părut fermecător, mi-a intrat imediat în grații. Pentru că ne-am dus la spital și dormeam acolo, au trebuit, totuși, să-mi spună ceva: formula a fost că „urmează o intervenție”. Nimic grav, nimic complicat... Așa că țin minte că, pînă la anestezie, m-am jucat fără nici o grijă prin curtea Spitalului „Grigore Alexandrescu“.

Operația a decurs fără probleme. Însă, cînd m-am trezit, am simțit că nu pot să-mi mișc capul, ca-ntr-un film de groază (nu că aș fi văzut pe vremea aceea vreunul). Mi-au spus atunci adevărul și a fost unul dintre puținele mele momente de furie din copilărie: țin minte că m-am revoltat nu numai împotriva părinților mei, dar și a lui Pesi, căruia i-am trîntit toate cele în față cînd a venit în salon.

Dar momentul a trecut. Un copil de 6 ani are oricum are alte preocupări cotidiene decît să țină supărarea. Iar imobilizarea în ghips timp de o lună nu poate decît atrage atenția celorlalți. L-am iertat pe Pesi, care mi se pare, pînă astăzi, cînd, din nefericire, nu mai e printre noi, cel mai competent și mai cool doctor pe care l-am cunoscut, și cu atît mai mult pe părinții mei, care făcuseră tot ce se putuse ca să-mi fie bine. 

Perioada de convalescență mi-o amintesc cu drag. Așa cum îmi amintesc, de altfel, toate perioadele bolilor din copilărie. Familia mea a știut cum să mă ajute să trec prin ele: mi le amintesc mai curînd ca pe niște epoci de dezvoltare și inițiere decît ca pe niște drame. Și, în orice caz, și ca pe unele de bucurie. A fost unul din puținele momente în care bunica mea Tincuța s-a mobilizat să iasă din universul ei bine delimitat, în principal alcătuit din propria-i bucătărie, și să se aventureze în exteriorul amenințător. Împreună cu Oca, mama nașei mele, care era vecina și prietena ei de-o viață, o porneau zilnic agale de pe str. Simion Ștefan, una dintre cele de pe lîngă Adesgo care dau în Parcul Carol, pe atunci Libertății, pînă pe Șoseaua Giurgiului, la stația Bacovia, unde locuiam noi. 

De dragul meu, acceptau tranziția din lumea lor fermecătoare și desuetă cu grădină, flori, furtun, pivniță, magazie etc. spre cea mai puțin poetică, dar, poate, mai eficientă, a noastră, de la bloc. De altfel, bunica mea, deși se afla printre puținii norocoși ai epocii care locuiau la casă și nu fuseseră demolați, tot ridica în slăvi avantajele locuitului la bloc, precum apa caldă și încălzirea centrală. Nu cred, însă, că ar fi vrut să se mute la bloc cu adevărat. Doar cocheta cu ideea. Oricum, cînd, puțin mai tîrziu, prin anii ’80, au avut loc demolări masive în zonă, bunica mea a fost fericită că a scăpat. Pe locul caselor de altădată s-a ridicat, falnic și la fel de banal, un bloc pe care-l puteai zări de hăt, departe, cînd traversai Parcul Tineretului prin zona lacului. 

Cert e că Tincuța și Oca veneau la noi, intrau în camera mea și se așezau, cînd una, cînd alta, sau chiar amîndouă odată, pe marginea recamierului meu roșu din burete. Îmi aduceau supă de pui cu găluște, cu care mă hrăneau tacticos, iar apoi jucau cărți cu mine. Așa m-am specializat în tabinet și toci. Cred că tabinetul era specialitatea Tincuței și tociul a Ocăi. Pe mine mă fascinaseră din prima amîndouă. Prinsesem din zbor întregul ritual, în care nu conta doar ce cărți îți picau și ce dădeai jos, ci și privirile și replicile dintre participanți. Era acolo un mic joc, o urmă de înfruntare, chiar dacă participanții erau bunica ta și mama nașei tale care țineau morțiș să-ți facă pe plac fiindcă o mare parte a corpului tău era în ghips. 

Va urma.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

horoscop financiar 1 webp
Horoscop 30 noiembrie. Zodia care se concentrează pe bani și-i ignoră pe cei dragi
Citește horoscopul zilnic din 28 noiembrie, cu previziuni pentru toate semnele zodiacale, realizat de astrologul Click!, Lorina. Iată ce ți-au pregătit astrele ziua de marți, 30 noiembrie.
proteste violente china covid noiembrie 2022 jpg
Scânteia care a declanșat furia chinezilor sătui de dictatura lui Xi Jinping: proteste violente în China
În timp ce mii de oameni au ieșit în stradă în orașe pentru a protesta față de restricțiile Covid, o națiune epuizată s-a întrebat cât de mult mai trebuie să suporte politica „zero COVID” a președintelui Xi Jinping.
Bloc aida szilagyi FOTO renasterea banateana
O consilieră USR din Timișoara a construit ilegal un bloc între case. Verdict final al instanței
Consiliera USR Aida Szilagyi din Timișoara a construit ilegal un bloc într-o zonă de case. Verdictul dat de Curtea de Apel Timișoara este definitiv în procesul deschis de vecinii familiei Szilagyi.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.