Și dacă școala nu e pentru toți?

Publicat în Dilema Veche nr. 993 din 20 aprilie – 26 aprilie 2023
E cool să postești jpeg

Cel mai recent „incident regretabil”, după cum l-a caraterizat ministrul Educației, Ligia Deca, petrecut în școlile din România a fost un videoclip, de cîteva minute, filmat de elevii unei școli din Prahova care își hărțuiesc sexual profesoara, batjocorind-o în toate felurile. Unul o ține de umeri, în timp ce minează acte sexuale, încurajat de colegi: „Dă-i-o, bă, că stă bine!”. Altul încearcă să-i bage degetele în gură și, nereușind, se urcă pe un scaun, o prinde de cap, trăgînd-o între picioarele lui. Restul elevilor, care nu stau în bănci, privesc scena, rîzînd grosolan și incitînd la și mai multă violență. Copii de 13 ani, ființe nevinovate. „În cei 15 ani de cînd practicăm jurnalismul, nu am văzut ceva mai grotesc și revoltător” – comentează jurnaliștii de la Prahova online (Phonline.ro), cei care au și făcut publică filmarea.

Sînt tinerii de azi mai violenți?

Atît cazul de la Prahova, cît și atacul de la Liceul „Ion Creangă“ din București, în care un elev de 16 ani și-a atacat profesoara cu cuțitul (cazuri de violență asupra profesorilor care nu sînt singulare în școlile din România) au lansat cîteva discuții în spațiul public, despre sistemul de educație, educația prea permisivă pe care părinții le-o dau copiilor, despre siguranța profesorilor în școli.

Multe din aceste discuții au îndemnat la calm și moderație, vorbindu-se despre cazuri „izolate” care n-ar trebui să demonizeze generația tînără, căci tinerii de azi nu sînt mai violenți decît am fost noi, la vremea noastră. Însă deși etichetate drept cazuri izolate, sînt suficiente pentru a lansa și alte întrebări, mai incomode, cu iz de tabu. Prima întrebare, de care ne temem și pe care o ascundem rapid sub covor, pentru că un răspuns afirmativ ne-ar culpabiliza în mod direct este: Sînt tinerii de azi mai violenți? 

Pe 12 ianuarie, în Algeria, un elev de 13 ani și-a înjunghiat profesoara, supărat că aceasta i-a făcut observație că deranjează ora. Elevul a așteptat-o în curtea școlii, iar în pauză a înjunghiat-o cu un cuțit în spate. Profesoara a fost transportată la spital, unde a suferit o intervenție chirurgicală de urgență pentru a scoate pumnalul și a opri sîngerarea.

Pe 20 ianuarie, în India, trei elevi de la un liceu din Delhi și-au înjunghiat profesorul de educație fizică, pentru că acesta le-a atras atenția că nu purtau uniforma școlii. 

Pe 22 februarie, în Franța, o profesoară a fost înjunghiată mortal de un elev de 16 ani.

Pe 1 martie, în Japonia, poliția din Saitama a arestat un elev de 17 ani, acuzat de tentativă de omor pentru că și-a înjunghiat un profesor de liceu. Elevul și-a recunoscut vina, declarînd că voia să omoare pe cineva, dar nu știa pe cine. 

Pe 28 martie, în Brazilia, un elev de 13 ani a înjunghiat patru profesori, într-o școală din São Paulo, una dintre victime decedînd. 

Pe 5 aprilie, în România, un elev a fost arestat pentru că și-ar fi înjunghiat profesoara. Potrivit declarațiilor ulterioare, acesta și-ar fi plănuit asaltul, interesîndu-se chiar de posibila pedeapsă, dacă ar omorî-o. 

Bineînțeles, am putea spune că sînt cazuri izolate, așa că un alt răspuns ar fi statisticile. În România, acestea nu sînt prea îmbucurătoare: potrivit Ministerului Educației, citat de HotNews, în anul școlar 2021-2022, aproape 10.000 de acte de violență au avut loc în școli din toată țara, număr în creștere față de anii anteriori.

Pe de altă parte, cifrele nu spun chiar totul și nu explică profunzimea fenomenului. De pildă, în Germania, statisticile poliției (citate de ZDF), privind criminalitatea, nu indică neapărat o creștere a actelor de violență comise de adolescenți și tineri în ultimii ani, ci din contra, o scădere. Însă statisticile poliției nu prind cazurile minorilor sub 14 ani, care, potrivit legii, nu pot fi anchetați. Iar în mediul școlar apar din ce în ce mai multe semnale de alarmă, profesorii acuzînd o creștere a violenței în rîndul celor foarte tineri. De altfel, la începutul lunii martie, în Germania, Luise, o fată de 12 ani, a fost omorîtă de două colege de clasă, una în vîrstă de 12, alta de 13 ani. Cele două au mărturisit crima, însă nu pot fi judecate. Avînd sub 14 ani, nu au vîrsta răspunderii penale și nu pot fi urmărite în instanță. Potrivit parchetului din Koblenz, fetele au ucis-o pe Luise cu „numeroase lovituri de cuțit”. N-a fost un accident, ci o crimă comisă cu voluptate.

Pedepse disciplinare în școli?

A doua întrebare incomodă, în epoca educației permisive este: Școlile ar trebui să introducă pedepse punitive mai aspre? Nefiind vorba despre bătaie sau pusul cu genunchii pe coji de nucă, măsurile disciplinare există în multe școli din Europa. 

În Germania, școala poate impune sancțiuni disciplinare, care merg de la mustrări publice pînă la exmatriculări pe perioade limitate sau chiar definitive. În multe școli au fost înființate comitete speciale pentru a lua măsurile mai dure, formate din directorul școlii și cîțiva profesori. Măsurile dure constau în transfer la o altă clasă, o altă școală, expulzarea de la cursuri pe o perioadă de pînă la trei luni sau chiar exmatricularea din toate școlile. În plus, în unele state, comitetul de disciplină are la îndemînă o măsură punitivă menită să responsabilizeze agresorul: ore de lucru comunitare, în timpul cărora elevii pedepsiți sînt puși să muncească în cadrul școlii – să spele culoarele, încăperile claselor de curs sau să ducă gunoiul. 

Această „măsură de responsabilizare” există și în Franța și poate fi și externalizată – încheindu-se acorduri cu diferiți parteneri care pot „găzdui” elevul pedepsit. În rest, pentru indisciplină este prevăzută mustrarea orală. Dacă elevul are la activ trei mustrări încep micile privațiuni, precum dreptul la pauză. În cazul a patru mustrări, părinții sînt informați, urmînd ca la a cincea să înceapă procedura de exmatriculare.

În România, nu doar că mustrarea în fața clasei a elevilor indisciplinați, mutarea disciplinară la o altă unitate de învățămînt sau scăderea notei la purtare sub 6 au fost eliminate din proiectul Statutului elevului, însă, potrivit noului proiect de lege prezentat de ministrul Ligia Deca, pe 9 martie 2023, chiar și exmatricularea elevilor din învățămîntul obligatoriu urmează să fie interzisă. 

Totuși, în urma atacului de la Liceul „Ion Creangă“ și a agresării profesoarei din Prahova, discuțiile pe această temă s-au reluat. Pe 11 aprilie, ministrul Ligia Deca a declarat că reconsideră exmatricularea, însă în termeni limitați, ca o suspendare, care trebuie „însoţită de măsuri de consiliere şi de anumite acţiuni pe care elevul şi familia ar trebui să le facă”. În ceea ce privește propunerea ca nota la purtare să conteze la Bacalaureat, Deca a spus: „Depinde despre ce vorbim. Dacă e o limitare a dreptului la educaţie, avem o problemă constituţională”.

Zîmbetul fricii

Revenind la cazul din Prahova, acesta a fost îndelung comentat pe rețelele sociale, cei mai mulți condamnînd „incidentul”, dar neputînd să se abțină de la a o condamna și pe profesoară: „De ce stătea ca bleamba?”, „E clar că-i lipsește o doagă”, „Uită-te la ea, mai și zîmbește!”.

Zîmbetul pe care îl afișa profesoara era însă unul de frică. Acea frică pe care o ai cînd ești înconjurat de haite de cîini turbați, cînd n-ai nici un ajutor la îndemînă, cînd te gîndești că pentru a scăpa cu viață trebuie să le zîmbești, să încerci să-i calmezi, să nu-i asmuți și să te sfîșie de viu. În urmă cu doar cîteva zile, în București, o altă profesoară fusese înjunghiată pentru că a vrut să dea un test-fulger elevilor. În ceea ce-i privește pe agresorii de 13 ani din Prahova, aceștia au primit mustrare (scrisă) și li s-a scăzut nota la purtare, potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Nu știu cît de mult îi va responsabiliza pe elevii respectivi acest „set” de măsuri „punitive”. Nu știu dacă ei conștientizează răul pe care îl fac. Nu știu dacă agresivitatea lor are un fond psihologic, dacă provin din familii disfuncționale, nu știu ce vor ajunge în viață, dacă vor deveni oameni integri ai societății sau infractori periculoși. Însă îmi este foarte clar că școala nu-i interesează, că învățătura nu-i atrage și că merg la cursuri doar pentru că sînt obligați să o facă. Așa că a treia întrebare și cea mai incomodă: Dacă școala nu e pentru toți?

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.