Și dacă școala nu e pentru toți?

Publicat în Dilema Veche nr. 993 din 20 aprilie – 26 aprilie 2023
E cool să postești jpeg

Cel mai recent „incident regretabil”, după cum l-a caraterizat ministrul Educației, Ligia Deca, petrecut în școlile din România a fost un videoclip, de cîteva minute, filmat de elevii unei școli din Prahova care își hărțuiesc sexual profesoara, batjocorind-o în toate felurile. Unul o ține de umeri, în timp ce minează acte sexuale, încurajat de colegi: „Dă-i-o, bă, că stă bine!”. Altul încearcă să-i bage degetele în gură și, nereușind, se urcă pe un scaun, o prinde de cap, trăgînd-o între picioarele lui. Restul elevilor, care nu stau în bănci, privesc scena, rîzînd grosolan și incitînd la și mai multă violență. Copii de 13 ani, ființe nevinovate. „În cei 15 ani de cînd practicăm jurnalismul, nu am văzut ceva mai grotesc și revoltător” – comentează jurnaliștii de la Prahova online (Phonline.ro), cei care au și făcut publică filmarea.

Sînt tinerii de azi mai violenți?

Atît cazul de la Prahova, cît și atacul de la Liceul „Ion Creangă“ din București, în care un elev de 16 ani și-a atacat profesoara cu cuțitul (cazuri de violență asupra profesorilor care nu sînt singulare în școlile din România) au lansat cîteva discuții în spațiul public, despre sistemul de educație, educația prea permisivă pe care părinții le-o dau copiilor, despre siguranța profesorilor în școli.

Multe din aceste discuții au îndemnat la calm și moderație, vorbindu-se despre cazuri „izolate” care n-ar trebui să demonizeze generația tînără, căci tinerii de azi nu sînt mai violenți decît am fost noi, la vremea noastră. Însă deși etichetate drept cazuri izolate, sînt suficiente pentru a lansa și alte întrebări, mai incomode, cu iz de tabu. Prima întrebare, de care ne temem și pe care o ascundem rapid sub covor, pentru că un răspuns afirmativ ne-ar culpabiliza în mod direct este: Sînt tinerii de azi mai violenți? 

Pe 12 ianuarie, în Algeria, un elev de 13 ani și-a înjunghiat profesoara, supărat că aceasta i-a făcut observație că deranjează ora. Elevul a așteptat-o în curtea școlii, iar în pauză a înjunghiat-o cu un cuțit în spate. Profesoara a fost transportată la spital, unde a suferit o intervenție chirurgicală de urgență pentru a scoate pumnalul și a opri sîngerarea.

Pe 20 ianuarie, în India, trei elevi de la un liceu din Delhi și-au înjunghiat profesorul de educație fizică, pentru că acesta le-a atras atenția că nu purtau uniforma școlii. 

Pe 22 februarie, în Franța, o profesoară a fost înjunghiată mortal de un elev de 16 ani.

Pe 1 martie, în Japonia, poliția din Saitama a arestat un elev de 17 ani, acuzat de tentativă de omor pentru că și-a înjunghiat un profesor de liceu. Elevul și-a recunoscut vina, declarînd că voia să omoare pe cineva, dar nu știa pe cine. 

Pe 28 martie, în Brazilia, un elev de 13 ani a înjunghiat patru profesori, într-o școală din São Paulo, una dintre victime decedînd. 

Pe 5 aprilie, în România, un elev a fost arestat pentru că și-ar fi înjunghiat profesoara. Potrivit declarațiilor ulterioare, acesta și-ar fi plănuit asaltul, interesîndu-se chiar de posibila pedeapsă, dacă ar omorî-o. 

Bineînțeles, am putea spune că sînt cazuri izolate, așa că un alt răspuns ar fi statisticile. În România, acestea nu sînt prea îmbucurătoare: potrivit Ministerului Educației, citat de HotNews, în anul școlar 2021-2022, aproape 10.000 de acte de violență au avut loc în școli din toată țara, număr în creștere față de anii anteriori.

Pe de altă parte, cifrele nu spun chiar totul și nu explică profunzimea fenomenului. De pildă, în Germania, statisticile poliției (citate de ZDF), privind criminalitatea, nu indică neapărat o creștere a actelor de violență comise de adolescenți și tineri în ultimii ani, ci din contra, o scădere. Însă statisticile poliției nu prind cazurile minorilor sub 14 ani, care, potrivit legii, nu pot fi anchetați. Iar în mediul școlar apar din ce în ce mai multe semnale de alarmă, profesorii acuzînd o creștere a violenței în rîndul celor foarte tineri. De altfel, la începutul lunii martie, în Germania, Luise, o fată de 12 ani, a fost omorîtă de două colege de clasă, una în vîrstă de 12, alta de 13 ani. Cele două au mărturisit crima, însă nu pot fi judecate. Avînd sub 14 ani, nu au vîrsta răspunderii penale și nu pot fi urmărite în instanță. Potrivit parchetului din Koblenz, fetele au ucis-o pe Luise cu „numeroase lovituri de cuțit”. N-a fost un accident, ci o crimă comisă cu voluptate.

Pedepse disciplinare în școli?

A doua întrebare incomodă, în epoca educației permisive este: Școlile ar trebui să introducă pedepse punitive mai aspre? Nefiind vorba despre bătaie sau pusul cu genunchii pe coji de nucă, măsurile disciplinare există în multe școli din Europa. 

În Germania, școala poate impune sancțiuni disciplinare, care merg de la mustrări publice pînă la exmatriculări pe perioade limitate sau chiar definitive. În multe școli au fost înființate comitete speciale pentru a lua măsurile mai dure, formate din directorul școlii și cîțiva profesori. Măsurile dure constau în transfer la o altă clasă, o altă școală, expulzarea de la cursuri pe o perioadă de pînă la trei luni sau chiar exmatricularea din toate școlile. În plus, în unele state, comitetul de disciplină are la îndemînă o măsură punitivă menită să responsabilizeze agresorul: ore de lucru comunitare, în timpul cărora elevii pedepsiți sînt puși să muncească în cadrul școlii – să spele culoarele, încăperile claselor de curs sau să ducă gunoiul. 

Această „măsură de responsabilizare” există și în Franța și poate fi și externalizată – încheindu-se acorduri cu diferiți parteneri care pot „găzdui” elevul pedepsit. În rest, pentru indisciplină este prevăzută mustrarea orală. Dacă elevul are la activ trei mustrări încep micile privațiuni, precum dreptul la pauză. În cazul a patru mustrări, părinții sînt informați, urmînd ca la a cincea să înceapă procedura de exmatriculare.

În România, nu doar că mustrarea în fața clasei a elevilor indisciplinați, mutarea disciplinară la o altă unitate de învățămînt sau scăderea notei la purtare sub 6 au fost eliminate din proiectul Statutului elevului, însă, potrivit noului proiect de lege prezentat de ministrul Ligia Deca, pe 9 martie 2023, chiar și exmatricularea elevilor din învățămîntul obligatoriu urmează să fie interzisă. 

Totuși, în urma atacului de la Liceul „Ion Creangă“ și a agresării profesoarei din Prahova, discuțiile pe această temă s-au reluat. Pe 11 aprilie, ministrul Ligia Deca a declarat că reconsideră exmatricularea, însă în termeni limitați, ca o suspendare, care trebuie „însoţită de măsuri de consiliere şi de anumite acţiuni pe care elevul şi familia ar trebui să le facă”. În ceea ce privește propunerea ca nota la purtare să conteze la Bacalaureat, Deca a spus: „Depinde despre ce vorbim. Dacă e o limitare a dreptului la educaţie, avem o problemă constituţională”.

Zîmbetul fricii

Revenind la cazul din Prahova, acesta a fost îndelung comentat pe rețelele sociale, cei mai mulți condamnînd „incidentul”, dar neputînd să se abțină de la a o condamna și pe profesoară: „De ce stătea ca bleamba?”, „E clar că-i lipsește o doagă”, „Uită-te la ea, mai și zîmbește!”.

Zîmbetul pe care îl afișa profesoara era însă unul de frică. Acea frică pe care o ai cînd ești înconjurat de haite de cîini turbați, cînd n-ai nici un ajutor la îndemînă, cînd te gîndești că pentru a scăpa cu viață trebuie să le zîmbești, să încerci să-i calmezi, să nu-i asmuți și să te sfîșie de viu. În urmă cu doar cîteva zile, în București, o altă profesoară fusese înjunghiată pentru că a vrut să dea un test-fulger elevilor. În ceea ce-i privește pe agresorii de 13 ani din Prahova, aceștia au primit mustrare (scrisă) și li s-a scăzut nota la purtare, potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Nu știu cît de mult îi va responsabiliza pe elevii respectivi acest „set” de măsuri „punitive”. Nu știu dacă ei conștientizează răul pe care îl fac. Nu știu dacă agresivitatea lor are un fond psihologic, dacă provin din familii disfuncționale, nu știu ce vor ajunge în viață, dacă vor deveni oameni integri ai societății sau infractori periculoși. Însă îmi este foarte clar că școala nu-i interesează, că învățătura nu-i atrage și că merg la cursuri doar pentru că sînt obligați să o facă. Așa că a treia întrebare și cea mai incomodă: Dacă școala nu e pentru toți?

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.