Și dacă nu o să se termine?

Publicat în Dilema Veche nr. 990 din 30 martie – 5 aprilie 2023
Cea mai bună parte din noi jpeg

Reacția mea după ce am văzut spectacolul de dans contemporan Interior/Exterior, la Teatrul unteatru, către finalul anului trecut, a fost: „Aproape am crezut că am uitat”. Este un mod destul de obișnuit de raportare la o traumă – de data aceasta, la una colectivă, a pandemiei, a poveștilor pe care le-am scris și ni le-am spus în acea perioadă deloc îndepărtată. Regizoarea și coregrafa Oana Răsuceanu a pornit de la înregistrările unor mărturii din lockdown și a creat patru povești în paralel, în care a inserat proiecții video cu fragmente din interviurile filmate.

Cîteva momente din spectacol – primul anunț al președintelui, dezinfectarea obsesivă, aranjarea nervoasă a unor scaune, scrisul ca instrument solitar de liniștire – mi-au fost familiare într-un mod ciudat acum. La altele, publicul a rîs: cînd o persoană mai în vîrstă spune că nu s-a mai plimbat niciodată prin curte degeaba, fără treabă, sau cînd altcineva recunoaște că dă zilnic două ore cu aspiratorul, mai ales după masă, că atunci se fac mai multe firimituri. Dar aceea era normalitatea noastră de atunci, acum amuzantă.

Mi-am amintit de acest spectacol după un eveniment la care am participat sîmbătă, organizat de SmartLiving, despre fericire, despre cum să ne găsim și să ne protejăm starea de bine. Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut adlerian, a vorbit despre echilibrul care ar trebui să existe între interior și exterior, adică între plăcere și trebuință. Despre cele patru fîșii ale vieții noastre – sinele, cadrul social, munca și relația de cuplu – și despre felul în care cel mai des pierdem legătura cu sinele pentru că nu știm că egoismul, dacă nu e excesiv, este o necesitate. Iulia Bârcă, psiholog și psihoterapeut cognitiv comportamental, a adus în discuție modalitatea în care, confruntîndu-ne cu anumite evenimente, am învățat să avem anumite reacții, fără ca acestea să reprezinte cine sîntem noi, de fapt. Trauma apare ca urmare a felului în care procesăm în interiorul nostru ce ni se întîmplă, în care percepem experiențele din exterior, de care ne lovim. O caracteristică a traumei de orice fel este dificultatea de a ne regla emoțiile și comportamentul – în spatele acestora aflîndu-se, de fapt, credințele noastre despre noi, despre ceilalți, despre lume. Uneori înțelegem de mici că sîntem singuri, cînd ne lipsește o persoană de sprijin, iar la maturitate asta se traduce prin uriașa dificultate de a cere ajutor. „Mă descurc eu” devine lozinca noastră.

Sistemul nervos se reglează cel mai bine prin apropierea fizică de altcineva, un „celălalt” care să nu ne rîcîie rănile, nici măcar să nu verifice dacă au prins crustă. Printr-o intimitate în care să nu-i preluăm nici noi celuilalt starea, ci pur și simplu să ne echilibrăm reciproc. În lockdown am trăit împreună aceeași traumă, separați însă de ziduri ridicate de noi și de alții. Distanțați, nu am avut cum să ne ponderăm reciproc sau cui să-i cerem ajutor. Am fost nevoiți să ne descurcăm singuri.

© Adi Bulboacă
© Adi Bulboacă

Ușile celor patru apartamente pe care le vedem în Interior/Exterior se deschid în final, după ultima zi de izolare, spre o lume în care o altă normalitate așteaptă să integreze oameni care nu mai sînt aceiași. Protagonistele țin în fața lor patru cartoane de pe care se poate citi o interogație: Și dacă nu o să se termine nici azi, nici mîine? Cred că incertitudinea asta e cel mai greu de tolerat într-o experiență adversă de orice fel. De aici vine disperarea, dintr-o autoconvingere că ziua de mîine va fi la fel ca aceea de azi.

În spatele dansatoarelor au fost proiectate mai multe cuvinte, toate reprezentative pentru ceea ce am trăit împreună și, în același timp, separat. Mie mi-au căzut ochii pe „furie”, „dor” și „recunoștință”. Doar am crezut că am uitat, mai degrabă am ales să nu mă mai gîndesc. Mi-a fost teamă că nu am reușit să integrez furia că niște ani din viața noastră au fost furați. Eu n-am făcut decît un salt major peste vîrsta de 40 și peste bucuria unor începuturi personale și profesionale, alții au pierdut foarte mult sau chiar tot. Teamă că s-ar putea să mă lovească iar dorul generat de îndepărtare. Și, în final, teamă că am încetat să fiu recunoscătoare că ușile s-au deschis.

Cînd zidurile de pe hotarul dintre interior și exterior se prăbușesc, e mereu înfricoșător, iar starea asta nu se termină nici azi, nici mîine. Dar devine mai ușoară. Cerem ajutor. Ne apropiem. Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre. Și cam asta-i tot ce putem face, în fiecare zi.

masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.

Adevarul.ro

image
Cum să-ți activezi genele anti-îmbătrânire și să trăiești mai mult timp
Deşi de cele mai multe ori ne referim la genele moştenite ca la un dat şi este adevărat, pentru că nu le putem schimba, cercetătorii anunţă că putem avea, de fapt, mai mult control asupra modului în care funcționează ele.
image
Cum putem fi fericiți la fel ca nordicii. „Fericirea nu este dată de bani, dar are legătură cu portofelul”
Fericirea și bunăstarea generală a oamenilor nu sunt aduse de bani, susține o analiză a Raportului Mondial al Fericirii, în care nordicii ies constant în top. Ingredintele fericirii nu au legătură nici cu vremea, nici cu moștenirea genetică, și nici cu rata sinuciderilor, mare în țările nordice.
image
Atenție, părinți! Subvenția de la stat se reduce sau dispare dacă cei mici lipsesc de la școală
Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate, iar de la începutul anului acesta înlocuiește ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.