Sculatul de dimineaţă

Publicat în Dilema Veche nr. 479 din 18-24 aprilie 2013
Prostănaci de fiecare zi jpeg

Sculatul voluntar de dimineaţă e pentru leneşii care ştiu să se bucure de viaţă. Sună neplăcut, a sentinţă definitivă – nu e, sună a contradicţie – nu e. Oricît m-aş fi gîndit, n-am descoperit nimic mai ritualizat în cotidian decît acest sculat dis-de-dimineaţă. Căci nu e nimic mai plăcut decît să te trezeşti înaintea tuturor şi, în liniştea adormită a casei, să te bucuri de două-trei ore doar cu tine şi tabieturile tale – oricare ar fi ele – înainte de începutul public al fiecărei zile.

6, 6 şi jumătate, într-o dimineaţă neagră de iarnă, pot părea un coşmar pentru mulţi dintre cei care nu-s nevoiţi să ajungă la muncă pe la 8 fix. Cei nevoiţi să se trezească la orele astea, ca să plece repede la muncă, au deja alte metode de a rezona cu situaţia. Nu despre ei vorbim acum. Vorbim despre cei al căror program zilnic începe ceva mai tîrziu.

Prima cafea fierbinte, prima ţigară (poate). Trecerea uşoară în luciditatea treziei totale. Liniştea. Bucuria de a citi pe îndelete, în bucătărie, un articol oarecare, despre gazele de şist, şi un altul despre Nigella Lawson, regina brioşelor englezeşti. În dimineţile de primăvară tîrzie către vară, poţi chiar să auzi, în oraşul încă tăcut, cîntec de păsări mici. Mierle, privighetori, ce-or fi, sînt minunate. Vrăbii certăreţe. Ai timp să uzi florile, să mai faci o cafea, să vezi ce mai spune lumea pe Facebook. Trecerea spre obligaţiunile zilnice e uşoară, treptată, senină, nehurducată.

De partea cealaltă, tabăra somnoroşilor pare a fi cea mai chinuită. Pentru ei s-au inventat snooze-urile din ceasuri şi telefoane apăsate de două, trei, şapte ori, din năclăiala dulce a somnului. Pentru ei au imaginat unii (probabil că tot nişte semeni în suferinţă) cele mai teribile ceasuri deşteptătoare. Unul începe să sune din rărunchi şi, în momentul în care începe să bîzîie, un mecanism împrăştie în dormitorul bietului somnoros patru piese de puzzle. Maşinăria nu e opreşte din sunat pînă ce amărîtul nu se scoală din pat şi nu asamblează la loc, pe ceas, cele patru piese. În 2005, costa vreo 52 de dolari. Altcineva se gîndise să facă un deşteptător care să înceapă să toace bani dacă nefericitul nu se scula de-a binelea din pat. Ceasul arăta ca un dreptunghi de plastic transparent în care, de cu seara, masochistul respectiv putea să pună o bancnotă. Sau buletinul. Sau actele de la casă. Nu se trezea de-a binelea, maşinăria începea să toace. „You snooze, you lose“ – erai avertizat. Un altul îşi montase de pat un fel de compresor legat la computer, care începea să-l hîţîne pe adormit. (iată link-ul, pentru curioşi – http://www.geeksaresexy.net/2009/06/26/alarm-clock-from-hell/). „Nematinalii“ au mari probleme, credeţi-mă.

Cunosc oameni care dorm în pat cu trei telefoane, fixate să sune fiecare la zece minute, unul după altul. Mă gîndesc că, în condiţiile astea, cu fracturarea neostoită a leşinului somnolent de dimineaţă, ajungi să-ţi începi ziua teribil de nervos. Sînt oamenii care au coşmaruri dimineaţa şi cei care sînt mai totdeauna pe marginea disperării matinale. Trecerea din somn în trezie nu se face fără un strop de dramă. Pînă să nu mi se aşeze cumva organismul în trezitul bucuros dis-de-dimineaţă, îmi amintesc zilele în care trebuia să mă trezesc devreme, ca să plec la şcoală. Nici o rugăminte n-am precupeţit ca să mai pot trîndăvi în căldura molcuţă a păturii. Nici un motiv n-a scăpat invocat ca să mai pot rupe cîteva minute de somn mai dulce ca mierea. Nici o falsă durere de burtă, cap, picioare, dinţi sau urechi n-a fost uitată, în speranţa că poate îmi înduioşez părinţii. Ceasul deşteptător – pe care l-am lovit de-atîtea ori în cap, cu ură – nu îmi mai strică însă viaţa. Dar nu pot să nu mă uit cu cea mai umană compasiune la cei care apar buimaci, cu obrazul mototolit, la 10 dimineaţa. Ştiu prin ce trec. E la fel de adevărat că, atunci cînd pentru ei începe ziua – undeva spre noapte –, nouă, matinalilor, ni se cam termină fluidul vital. Şi ni se face somn cînd distracţia abia începe. N-are nimic, lor o să le zîmbesc de dimineaţă.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.