Schimbări și obișnuințe

Publicat în Dilema Veche nr. 997 din 18 mai – 24 mai 2023
Cea mai bună parte din noi jpeg

Este ora șase seara și știu că clopotele abia așteaptă să bată lung. Biserica romano-catolică și totodată emblema orașului Nyíregyháza este în fața geamului meu, așa că, de două săptămîni, rutina ei a devenit și a mea. Marchează fiecare oră, de la șase dimineața la zece seara, cu cîte patru bătăi, urmate de o pauză scurtă și apoi din nou, ceva mai încet, un număr de bătăi egal cu ora din momentul respectiv. Șase dimineața și seara, prînzul și ora opt sînt însoțite de adevărate simfonii, preț de cîteva minute. Și asta nu e tot: se punctează fiecare sfert de oră care trece. Cu o bătaie, două, respectiv trei.

Motivul pentru care, de la începutul lunii mai, locuiesc în piața centrală, Kossuth tér, a acestui oraș destul de mare din Ungaria, la parterul bibliotecii, este o rezidență literară pe care am primit-o printr-un program maghiar adresat scriitorilor din întreaga lume, fiecare beneficiar fiind desemnat să locuiască într-alt colț de țară. Alesesem, la opțiuni, Nyíregyháza pentru că îmi amintește, cumva, de orașele de mărime medie din Ardeal, cum este cel din care provin, care încă mai au străzi goale duminica seara și un timp al lor pentru toate. Și pentru apartamentul pus la dispoziția scriitorului, aflat chiar în bibliotecă – mi s-a părut că, la un moment dat, va fi un bun început de poveste.

Nu m-am înșelat. Oamenii îmi par a fi negrăbiți și politicoși, parcurile și rondurile cu flori sînt dichisite, nu există o cultură a cafenelelor unde să mergi să lucrezi, dar sînt cîteva unde se adună liceenii să bea o ciocolată caldă, iar în locul covrigăriilor din România aici dai peste kürtőskalács și lángos aproape pe fiecare stradă. 

Engleză nu se vorbește mai deloc. În timpul unor dialoguri, dacă pot să le spun așa, englezo-maghiare, mi-am dat seama cît de mult contează comunicarea non-verbală și cum reușim, totuși, să ne înțelegem. De la cele două persoane de la bibliotecă cunoscătoare de engleză, care m-au ajutat mult de cînd am sosit, am aflat că scriitoarea care a venit aici înaintea mea, tocmai din Kazahstan, toamna trecută, nu vorbea nici engleza. Cu toate astea, cumva, au reușit să-i organizeze un program al șederii. Șoferul care m-a așteptat la gară, după ce am luat un tren de noapte de la Budapesta, mi-a spus patru cuvinte de bază, arătîndu-mi și clădirile corespunzătoare: biserică, bibliotecă, poliție și supermarket. 

Mi-am dat seama că îmi amintesc mulți termeni și chiar construcții în maghiară din timpul copilăriei în Ardeal, unde aveam și parteneri de joacă care nu vorbeau românește, iar bunicii din Sălaj, care învățaseră maghiara de nevoie, încă mai foloseau niște cuvinte adaptate – „dărabă” pentru „bucată” sau „tașcă” pentru „geantă” (ungurește sînt darab și táska). În plus, pentru cîțiva ani, înainte de Revoluție, am făcut cursuri de balet la liceul maghiar din Aiud. Colegele mele erau în general unguroaice, profesoara venea din Rusia, denumirile exercițiilor se rosteau în franceză și în tot acest Babel nu ne mai auzeam cum creștem. Cea mai bizară discuție din Nyíregyháza am avut-o cu o doamnă mai în vîrstă, cu părul roșu, care, deloc descumpănită de vorbele mele în engleză, cumva a priceput unde vreau să ajung cu autobuzul, mi-a zis că doar 8 e bun, nu și 8A, care la un moment dat deviază rău, și că mai am de așteptat în stație cîteva minute. Și multe alte lucruri pe care nu le-am înțeles, dar le-am aprobat viguros.

© A. Docea
© A. Docea

Să stai undeva o lună întreagă doar pentru a scrie sună aproape neverosimil în vremurile în care trăim. Pare visul oricărui om care asta și-a dorit mereu să facă. Atîta doar că, din păcate, eu nu sînt persoana care să poată scrie oricînd, oriunde, orice. Mă simt repede „acasă” în vacanțe și nu sînt pretențioasă la locurile de cazare, dar pînă acum nu m-am confruntat cu provocarea de a face dintr-un astfel de „acasă” spațiu de lucru. Nivelul acesta vine abia după ce au fost reglate toate problemele de confort. 

Într-o primă fază, aici nimic nu a fost bine. Bagajul meu, neobișnuit cu perioade atît de lungi, a trebuit să fie completat la capitolul „haine subțiri, a venit vara” și apoi la cel „haine mai groase, s-a făcut frig brusc”. Mi-a luat cîteva zile să-mi pot prepara cafeaua exact ca la București, condiție necesară pentru o dimineață reușită. Am petrecut ore încercînd să așez laptop-ul la înălțimea potrivită, să nu mă doară spatele, probîndu-l pe toate cutiile pe care le-am găsit în debara. Nu sînt familiarizată cu tastatura lui, așa că scriu mai încet și stau pentru editare de două ori mai mult. Are un mouse mic pe care l-am adus ca să-mi fie mai ușor, dar după alte cîteva zile mi-am dat seama că nu alunecă bine pe masă și că îmi trebuie un mouse pad. Am pornit în căutare de librării, dar numai după ce am măsurat cu precizie ce dimensiune maximă trebuie să aibă ca să se potrivească în dreapta mea. 

Toate aceste amănunte, din a căror enumerare mă opresc, m-au făcut să mă gîndesc mult la obișnuințele noastre, la atașamentul pentru anumite obiecte, la confortul pe care ni l-am creat în propriile cămine și pe care unii dintre noi, ca mine, îl părăsesc atît de greu. Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou, îmi repet asta de cîte ori îmi e rușine să recunosc că mă bucur cînd anumite planuri se anulează, că de multe ori regret că fac invitații în momentele mele bune pe care, ulterior, mi-aș dori să le retrag, că cea mai plăcută rezidență de o lună în care să scriu și să nu fac nimic altceva ar fi, pentru mine, în intimitatea casei mele. Nu știu dacă toate se leagă de vîrsta de mijloc. Într-un fel, eu am fost mereu așa. De la vîrstă vine însă dorința de a nu rata experiențe care nu se mai întorc – oricum ar ajunge acestea să fie, pînă la urmă rămîne din ele o poveste bună.

De cîteva zile, nu mai aud chiar de la primele ore clopotele bisericii, veche de 120 de ani, bătînd la geam și uneori nici la sferturile marcate cu religiozitate. Am internalizat însă o anumită percepție a trecerii timpului pe care o voi duce cu mine vreme lungă, ceea ce mă face să cred că ritmul clopotelor a fost gîndit cu un scop. Acum că am și un mouse pad potrivit, poate că poveștile se vor scrie mai ușor.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.