Sărbătoare și on the run

Publicat în Dilema Veche nr. 374 din 14-20 aprilie 2011
Mai mult decît servicii jpeg

Am crescut cu ideea că să-ţi serbezi ziua de naştere e o tradiţie, obligatorie şi veşnică. De fapt, am fost crescută (sau m-am autocrescut...) într-un cult al sărbătorii. Îmi plăcea atît de mult felul în care ne petreceam sărbătorile, în copilărie, încît am vrut să cred că se poate inversa proporţia între timpul obişnuit, de lucru, şi timpul celălalt, cel altfel, al sărbătorii.  

Întru acest spirit, nepragmatic, dar euforic, inventam cît mai multe ocazii de a sărbători ceva, de a face din fiecare zi una neobişnuită şi specială. Fie că îmi aranjam jucăriile, fie că ieşeam la cofetărie (cu bunica sau tatăl meu, la cîte un tortuleţ pătrat, însiropat şi fals colorat), fie că primeam prieteni – ideea era aceeaşi: trăiam într-un autoinventat timp al sărbătorii.  

Uşor de făcut cînd eram mică, greu mai tîrziu. Deja mi se crease o obişnuinţă la care era dificil să renunţ: timpul de zi cu zi era cel al sărbătorii... Toată viaţa m-am luptat cu obiceiul ăsta: de aceea cred că am înţeles fără tragere de inimă noţiunea de „trebuie“, ideea de activitate obligatorie.  

Pe cît am putut, am continuat să trăiesc în spiritul „sărbătorii cotidiene“ (formulă care poate fi considerată un paradox). Cînd eram la liceu, aduceam la mine acasă, după şcoală, cîte o colegă, în aproape fiecare zi: mînca la mine (cartofi prăjiţi, de preferinţă) şi ne făceam lecţiile împreună (asta după ce trecusem, scurt, şi pe la cofetăria „Casata“, din zonă, pentru un parfait sau un cataif, cu bani adunaţi din cheta printre colegi).  

Cînd am ajuns la facultate, tot la mine veneau colegii la sfîrşitul orelor, după care hălăduiam fericiţi prin oraş de dimineaţa pînă seara (cu mici excepţii serioase, cum ar fi cursurile sau sesiunile). Nici atunci nu renunţasem la cofetării: era locul cel mai plăcut, dar şi ieftin unde puteai mînca, dar şi adăsta (dacă nu erai alcoolic) pe vremea lui Ceauşescu. „În fiecare zi, o prăjitură“ era deviza perioadei de atunci (vremuri în care metabolismul ne era de ajutor). 

Încercam să i-o adăugăm şi pe cea cu „Nici o zi fără un film“: era puţin mai complicat pentru că, pe vremea răposatului, nu se aduceau atîtea filme, cîte zile. Noroc, totuşi, cu Cinemateca, dar şi cu cinematografele de pe Bulevard (pe atunci, 6 Martie): nu foarte curate (vezi covorul de seminţe şi trecerile şobolanilor), dar apte de revelaţii.  

Un pic mai tîrziu, cu ocazia amorurilor, au urmat şi hălăduirile mai alcoolizate, dar şi mai culturale. Am descoperit barurile, în special pe cele din hoteluri, unde era o lume mai fancy, în care coniacul şi cappuccino-ul erau, incredibil, realităţi. Dar şi terasele cu bere la halbă, şi atît... în jurul cărora se discuta – şi hăhăia – infinit. Precum şi teatrele, expoziţiile, muzeele... 

Pe scurt, on the run – aceasta părea că este deviza. Revoluţia, atîta cîtă a fost, a adus un alt tip de agitaţie: cea politică sau cochetînd cu politicul. Ultimii ani de facultate au fost tot on the run, dar între Victoriei şi Piaţa Universităţii. 

Cînd s-a terminat şi s-au stabilizat amorurile, a urmat un moment traumatizant: de linişte, de aşezare. Timpul sărbătorii era să se transforme în cel al stagnării, benefice, uşor burgheze, dar... 

Totuşi, a urmat goana după slujbe şi alegerea celor care erau mai, iarăşi, ...on the run. Care presupuneau călătorii şi explorări de medii diverse. A urmat, apoi, maternitatea care, după luptele din primul an, a readus, zilnic, timpul sărbătorii.  

Precum se vede pînă şi din povestea de mai sus, timpul trece, copiii cresc şi apar iar perioade de stagnare. În care sărbătorile se reîntorc, cuminţi, la locul lor „oficial“, cel pe care l-ai contestat o viaţă.  

Desigur, poţi inventa mereu alte şi alte sărbători. La un moment dat însă, cînd lucrurile negative (pe care am avut grijă să nu le pomenesc în acest articol sărbătoresc) te copleşesc, începi să oboseşti să tot sărbătoreşti. Cel puţin exterior. Trebuie să poţi s-o faci şi pe dinăuntru. Numai să poţi.  Şi cînd te gîndeşti că tot articolul ăsta nu a fost altceva decît o paranteză la o recentă aniversare...

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.