România de la un metru şi jumătate înălţime

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Bucurii uitate jpeg

Stăteam zilele trecute de vorbă cu o adolescentă, abia trecută de clasele primare. Cineva îi furase telefonul mobil, în curtea şcolii. „Şi, l-ai reclamat la poliţie?“, am întrebat-o firesc. „Da, dar n-o să mi-l găsească. În România se fură zilnic, iar poliţiştii numai de telefonul meu nu dorm noaptea.“ Nici vîrsta, nici experienţa de viaţă nu o îndreptăţeau să tragă astfel de concluzii pesimiste. Şi totuşi, departe de adevăr nu era…

La drept vorbind, sînt gata să fac parte oricînd din corul celor care înjură nimicniciile, ilegalităţile, impostura, corupţia, falsurile, minciunile şi agresivităţile din România. Am la dispoziţie nenumărate experienţe trăite în subteranele României.

Astfel de exemple sînt descrise cu duiumul şi în ziare, şi la televizor. În parcuri şi în cafenele. În cancelarii, pe holurile spitalelor sau în familie. Adică acolo unde sînt şi copii care ascultă cu gura căscată detaliile negre ale României în care trăiesc. Şi mă gîndesc dacă ne dăm seama ce efect pot avea asupra lor astfel de mesaje pe care le transmitem conştient sau nu: „Justiţia din România e coruptă! Şi poliţiştii, profesorii, administraţia financiară, medicii, direcţia pentru protecţia copilului etc! Zilnic eşti furat!“
Zilnic, copiii noştri aud, de la cei mai mari de lîngă ei sau de la televizor, că „românii nu sînt în stare de nimic“, „românul e hoţ“, „în România n-o să se schimbe nimic nici într-o sută de ani“, „românul nu munceşte!“, „românul e un rinocer“, „românul nu vrea decît pomană“.

Zilnic, ştirile de la TV sau comentariile de pe stradă conţin obligatoriu fraze de tipul: „În România totul e posibil…“, „Numai în România se poate întîmpla aşa ceva….“, „România e pe locul X în topul ţărilor cu cei mai murdari locuitori…“ Tot zilnic le spunem să creadă în autorităţi în care noi nu mai credem, să respecte legi pe care noi nu le mai socotim respectabile, să înveţe reguli pe care noi înşine le credem neverosimile.

Şi, ca şi cum toate aceste descrieri ale profilului-standard de român postrevoluţionar n-ar fi de ajuns, mai adîncim un pic cuţitul în rana demnităţii naţionale inventînd ticăloşii, descriind cu risipă de amănunte gesturi inumane, acuzînd fără dovezi. Sau falsificînd istoria în documentare, căutînd detalii subversive sau scabroase din biografia unei personalităţi culturale sau istorice, sub pretextul demitizării, prezentînd fragmente biografice zglobii ale unor personaje odioase din trecut, sub pretextul „să ne cunoaştem mai bine conducătorii“.

Aceasta e România pe care o văd copiii noştri de la nici un metru şi jumătate înălţime. Privesc în sus, spre noi, adulţii, care le spunem mereu, zi de zi, sub o formă sau alta, iresponsabil, că în România nu au nici o şansă, iar ochii le sînt adumbriţi de ceea ce pare o viaţă trăită sub semnul fatalităţii. Al nenorocului. Al lui „nu mai e nimic de făcut“.

Ştiu că România este şi aşa. Dar de dragul lor, al copiilor noştri, ar trebui să găsim o cale de mijloc între România rozurilor false şi cea înecată în smoală. Cum? Nu ştiu. Dar ştiu sigur că e provocare pe care ar trebui să ne-o asumăm în fiecare zi. Fiindcă nu-i poţi spune unui copil că trăieşte în iad şi să-i ceri un comportament de înger.

N-am găsit puterea să-i spun adolescentei din faţa mea că trebuie să creadă că-şi va redobîndi obiectul furat. Şi mi-e teamă că în acest fel am încurajat-o să facă parte din corul celor pentru care România este o povară. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.