Prețuirea incompetenței

Un raport recent al Băncii Mondiale arată că, în ultimii 15 ani, din România au emigrat peste două milioane de oameni, ceea ce reprezintă un segment de aproape 20% din forța de muncă. Potrivit raportului, profilul celor mai mulți români care aleg să plece indică oamenii tineri, cu un nivel de educație ridicat – mai ridicat decît al celor care rămîn în țară.

Motivațiile lor de a părăsi România nu sînt neapărat financiare. Chiar dacă, de cele mai multe ori, în discursurile publice se invocă salariile mici din țara noastră ca motiv principal, în ceea ce-i privește mai ales pe tinerii cu studii superioare și cu o bună pregătire în domeniul lor, aceștia emigrează îndeosebi din cauza contextului social și politic. O lipsă de perspectivă, atît în ceea ce privește cariera, cît și viața personală. Căci, nu de puține ori, cei care aleg să plece invocă lehamitea față de o societate care prețuiește non-valorile, îngropînd competența.

Un bun exemplu în privința motivului principal pentru care „creierele” și oamenii competenți pleacă din România a fost oferit, tot recent, chiar de către deciziile Ministerului Educației.

Concomitent cu lansarea raportului Băncii Mondiale, la noi s-a declanșat un scandal legat de noile criterii ale acordării burselor de merit pentru elevii de gimnaziu și liceu. Potrivit noii legislații, s-a ajuns ca elevi cu medii școlare sub nota 5 să primească burse de merit. 

Astfel, la un liceu din Ploiești, un elev cu media generală 4,59 va fi răsplătit de stat cu o bursă de merit în valoare de 450 de lei pe lună. Un altul, care a intrat la Liceul Tehnologic Agricol Bărcănești, din Prahova, cu media 1,97, va primi și el aceeași recompensație. La fel se întîmplă și la Liceul „Nicolae Teclu”, din Copșa Mică, unde o altă bursă de merit va fi oferită unui elev a cărui medie este 1,59. Cazurile au fost semnalate de presa locală (Observatorul.ph și Turnulsfatului.ro), însă, avînd în vedere noile criterii ale legislației privind acordarea acestor burse, cu siguranță statul va ajunge să recompenseze, din ce în ce mai mult, asemenea „performanțe”. 

Aberațiile „României educate”

Una dintre inițiativele de reforme educaționale, cuprinse în ambițiosul proiect „România educată”, a fost regîndirea acordării burselor de merit.

La începutul lunii septembrie a fost publicată în Monitorul Oficial metodologia potrivit căreia bursele de merit se acordă de acum încolo nu doar elevilor cu medii mari (de cel puțin 9,50), ci și pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățămînt preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor generale, chiar dacă unii dintre elevi au rezultate foarte slabe. 

De menționat este și un aspect semnalat de site-ul Edupedu.ro: proiectul inițial al legii prevedea acordarea burselor de merit doar pentru 30% din elevii fiecărei clase, singura condiție fiind nota bună la purtare. 

Tot Edupedu.ro a scris cum s-a ajuns la acest procent. „Secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru, a încercat să justifice pragul de 30% din elevii unei clase care ar urma să primească bursă de merit, indiferent de medie, spunînd că s-a ajuns la acest procent «pe baza datelor pe care Sistemul Informatic Integrat al Învățămîntului din România (SIIIR) le furnizează cu privire la tranșeele de medii generale pe care le obțin elevii la sfîrșitul anului școlar».”

Cu alte cuvinte, criteriile nu au fost prea mult investigate. Și, din cîte se pare, nu au fost luate în calcul nici consecințele.

La vremea respectivă, ministrul Educației, Ligia Deca, explica această decizie, într-un interviu pentru TVR Info: „Copiii performează atunci cînd intră într-un soi de competiție sănătoasă, întîi cu sine și apoi cu cei pe care-i au în jurul lor, cu colegii lor de clasă. Ideea nu este să comparăm medii care, de altfel, arată foarte diferit de la o școală la alta, ci să-i susținem pe cei care performează cel mai bine în fiecare clasă. Asta înseamnă că va exista o competiție, din nou, cu fairplay, sănătoasă, în interiorul fiecărei clase, pentru acei primii 30% care iau bursa de merit”.

Totuși această decizie a fost aspru criticată încă de atunci, mulți invocînd motivele politice – doar urmează un an electoral.

Marian Stas, expert în Educație, declarase la acea vreme pentru PRO TV: „E o definiție nefericită a mediocrității. Atunci cînd pui un prag de 30% pentru merit și nu coroborezi pragul, care oricum e foarte mare, cu un prag minim al unei medii rezonabile, atunci se întîmplă două lucruri păcătoase: ideea de merit e zdrobită și dată de gard și apare un factor pervers subtil de școală pe bani. Încearcă să împace și capra, și varza punînd laolaltă și mediocritatea definită de 30%, și perfomanța definită de medii peste 9,50”. 

Guvernanții își apără decizia

După avalanșa de știri privind efectele noilor reglementări ale Legii educației, intrate în vigoare în luna septembrie, guvernanții au ținut să-și apere decizia.

Pe 25 octombrie, într-o intervenție la Antena 1, ministrul Educației, Ligia Deca, a susținut că nu criteriile de acordare a bursei de merit sînt greșite, ci faptul că elevii ajung în clasa a IX-a repartizați cu medii sub o notă de trecere. Ministrul a ignorat însă faptul că aceste burse nu se dau doar pentru cei proaspăt admiși la liceu.

„Bursa este un instrument”, a declarat aceasta, insistînd, ca în fiecare declarație, că decizia de a acorda aceste burse de merit, indiferent de medie, este menită „a împinge copiii să învețe mai bine”. 

„Noi am spus că dacă ne uităm la un colectiv, o clasă, trebuie să îi stimulăm pe cei mai buni dintre ei. Prima treime dintre elevi. Problemele care au apărut și care într-adevăr sînt și în presă, apar la clasa a IX-a unde, fiind învățămînt obligatoriu, elevii sînt distribuiți și dacă au note mai mici decît 5. La alte clase nu apare această problemă, pentru că dacă există o notă sub baremul de trecere nu trece în clasa următoare.”

Într-o intervenție, la Radio DigiFM, Sorin Ion, secretar de stat, a insistat și el pe calmarea iritărilor sociale. „E bine să cunoaștem contextul de ansamblu: prevederea privind cei 30% elevi din fiecare clasă este cuprinsă în Legea 198, în metodologia de stabilire a criteriilor de alocare a burselor. (...) La momentul dezbaterilor, Parlamentul României a decis că aceasta e o măsură de încurajare a elevilor din orice categorie. Pentru că e important cum definim meritul, ce este meritul? (...) Cînd vorbim de merit s-a considerat că e merituos și elevul care face efortul de a trece de la nota 7 la nota 8, pentru a se încadra în primii 30% din clasă, așa cum u este și cel care face efortul de a trece de la 9 la 10. (...) Eu am lăudat elevi care au avut media 6 și care pînă atunci aveau rezultate inferioare acestui prag. Ar trebui să privim lucrurile și din următorul punct de vedere: toate bursele de merit se acordă avînd în baza de calcul media de finalizare a anului precedent. Clasa a IX-a este singura clasă unde am pus criteriul mediei de admitere la liceu. Iar aici discuția e mai amplă: cînd faci media pe o clasă ai în vedere 17 discipline de studiu, cînd discutăm de media de admitere vorbim de limba română și matematică, asta e diferența și de asta apar aceste anomalii, sau mai bine zis cazuri excepționale. Căci vă asigur că e vorba despre cazuri izolate. Nu trebuie să punem problema comparației, pentru că elevii trebuie ierarhizați din clasa din care fac parte, în funcție de felul în care are loc competiția în fiecare clasă. Vorbim de o lege a educației adoptată de Parlamentul României.”

Întrebat fiind dacă au de gînd să rezolve problemele create de o lege adoptată în Parlament care recompensează elevi cu medii sub nota 5, Sorin Ion a declarat că „rezolvarea se poate face doar în Parlament. (...) Din punctul meu de vedere, strict pentru acest an școlar ar trebui să nu schimbăm regulile în timpul jocului”.

„Ne mai întrebăm de ce pleacă tinerii?”

Comentînd scandalul provocat de criteriile legislației de acordare a burselor de merit, într-o intervenție la DigiFM, Andreea Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale“ din București, a dat cea mai simplă și de bun-simț explicație a faptului că tinerii educați aleg să părăsească România.

„Nu-mi vine să cred că trăiesc în această realitate. (...) Am spus-o chiar înainte de a se vota: Legea educației este total neinspirată, nepotrivită, nedreaptă, discriminatorie. Toți sînt revoltați, iar cei care pricep în ce țară trăim, cînd aud sintagma «România educată» fac un gest de lehamite. Elevii îmi spun: învățăm pentru noi și mergem mai departe. Este o dezamăgire majoră. Care este meritul? (...) E o palmă pe obrazul elevilor care învață. Ne mai întrebăm de ce pleacă tinerii? De aceea pleacă, pentru că valori precum muncă, etică, educație nu sînt doar nerăsplătite, ci ajung să fie considerate o rușine. Și cei care au de pierdut sînt românii care rămîn în țară. Această bursă de merit nu mai are nici o legătură cu valoarea sau cu succesul.”