Nopţi albe în Bucureştii interbelici

Andreea APOSTU
Publicat în Dilema Veche nr. 734 din 15-21 martie 2018
Nopţi albe în Bucureştii interbelici jpeg

Din centru pînă-n mahalalele sale sărăcăcioase și tenebroase, Bucureștiul interbelic era, pe timp de noapte, o zumzăială continuă. Toamna tîrziu, iarna și primăvara devreme, cînd vremea era capricioasă și ostilă, agitația nu era foarte vizibilă pe străzi, în schimb, în interiorul anumitor clădiri, prea bine știute de bucureșteni, petrecerea era în toi. Din mai pînă în octombrie, freamătul se muta în aer liber, în grădinile de vară neobișnuit de numeroase, care împînzeau în lung și-n lat orașul. În perioada interbelică, românul, și parcă mai cu seamă bucureșteanul, putea fi descris printr-un singur cuvînt, deloc peiorativ: chefliu. Nu conta clasa socială, de la boieri la funcționari, negustori și lustragii, fiecare își găsea un chef pe gustul și posibilitățile sale.

Cum se lăsa seara peste București, lumea dădea mai întîi iama în cinematografe, care rulau filme chiar și de şapte ori pe zi, avînd în mare parte program încă de dimineață. Cinematograful era, în perioada interbelică, o instituție: existau peste 50 de săli în tot orașul, de la centrul elegant la cartiere precum Dudești, Calea Rahovei, Văcărești sau Mătăsari. Neastîmpărul din zona centrală se muta la orele serii de pe Calea Victoriei pe bulevardul Elisabeta. La Cercul Militar începea șiragul de reclame luminoase: ARPA, Vox, Trianon, Femina, Capitol, Forum și Corso, și de la est la vest, lumea se revărsa într-un șuvoi neîntrerupt spre magia ecranelor și a poveștilor cu final fericit. Decorul devenea feeric din pricina numărului foarte mare de neoane, într atît încît într-un număr al revistei Magazinul din 1932 puteai citi următoarele: „Decorul străzii e format aci din litere de lumină verde sau albastră, conservată în tuburi de sticlă. Pe timp de ploaie, reflexele acestui decor pe pavajele sticloase joacă o feerie de caleidoscop.“ Luminile erau însoțite de vocile actorilor, scoase în stradă de patroni cu ajutorul difuzoarelor, ca să atragă mai mulți clienți. Pe deasupra discuțiilor purtate de trecători în română puteai auzi, prin urmare, vocea răgușită a Gretei Garbo sau accentul Marlenei Dietrich.

Electricitatea devenise pe atunci simbolul progresului tehnologic și al modernizării orașului, alături de automobil. Această transformare este amintită și de scriitorii epocii, unul dintre cele mai frumoase fragmente fiind poate cel din Întoarcerea din rai, în care lumina pare singurul lucru care îl mai ține încă legat de oraș și, implicit, de viață, pe Pavel Anicet: „Cînd coborî în stradă, se aprindeau felinarele. Se îndreptă fără voie către Bulevard; luminile acelea roșii îl fascinau, îl țineau încă legat de București. (...) Le privi zîmbind. Se face un oraș frumos, Bucureștiul ăsta. Gîndul îi plăcu; erau un gînd limpede, senin, chiar stenic.“

Să ne întoarcem însă la bulevardul Elisabeta: aglomerația era atît de mare în lunile calde, încît nu prea aveai șanse să ieși nemototolit și necălcat pe bombeu de trecătorii grăbiți sau neatenți. Ajungeai acasă ciufulit, boțit, aiurit de această arteră modernă, amintind de orașele occidentale: „Pe bulevard, lumea curge, mereu înnoită și mereu aceeași. Femei frumoase, cu inițiala de nikel pe bască; tineri în pulovere de lînă fără mîneci, comen-tînd ultimul match al lui Spakow; domnul care caută o aventură de o oră… Mica porțiune de bulevard, dintre Calea Victoriei și Cișmigiu, e singurul colț de București rupt din strălucirea Parisului și grefat aci, la coada Europei. Cu barurile lui automate de sticlă și metal, cu vînzătorii ambulanți de cravate și albume, cu eleganța femeilor, dar mai ales cu reclamele de lumină, bulevardul acesta pare desprins dintre marile bulevarde pariziene.“ (revista Magazinul, 1932) Primul bar Automat apăruse aproape de intersecția dintre Calea Victoriei și bulevardul Elisabeta cu un an mai devreme, în 1931. Moda venise din Statele Unite, iar bucureștenii erau fascinați de automatele cu fise din care îți puteai lua băutură, sandwich-uri, plăcinte și prăjituri.

La periferie, numele cinematografelor deveneau mai răsunătoare și îndrăznețe: exista un cinema Puiu în Pantelimon, Isbînda pe Calea Văcărești, Magic pe Maica Domnului la nr. 8 (coincidență sau nu, tocmai în Bucureștiul lui Mircea Cărtărescu din Solenoid), Liric pe Mătăsari și chiar Edison sau Lucifer pe Calea Dudești. Dacă în centru îndrăgostiții se țineau de mînă pe întuneric și se sărutau timid, la periferie toată lumea fuma, ronțăia bomboane și alune americane și se săruta cu patimă. La mahala se dădeau mai ales filme de aventuri și polițiste, iar spectatorii aplaudau sau huiduiau, după caz, pe măsură de acțiunea devenea mai palpitantă. Dacă eroul săruta vreo damă la final, toată sala era în extaz:  „Țoc, țoc, țoc! Bravo, șefule! striga lumea imitînd sărutul și aplaudînd turbat.“ (Mircea Damian) Uneori, dramele de pe ecran se mutau în sală, cînd iubitul se uita cu prea mult jind la eroina atrăgătoare din film.

După cinema, bucureșteanul se oprea tacticos la un local central sau la o cîrciumioară, să mănînce o fleică sau niște mititei, să bea vin sau bere Luther, să comenteze ceea ce tocmai văzuse și marile probleme ale zilei. Localurile arătau cam toate la fel, în linii mari: iarna, o sală imensă, cu mese și scaune, avînd, în capăt, locul special amenajat pentru orchestră, iar în mijloc, un ring de dans, vara, o grădină cu pomi, cîteva mese și becuri tricolore. Diferită radical era însă atmosfera. Dacă în localurile din miezul orașului existau orchestre de jazz sau diseurii și diseusele (din franțuzescul diseur/diseuse) veneau pe la mese șoptind în românește pe ritmuri de tango, la mahala lăutarii cîntau cu cobza, dibla și țambalul. În centru existau și cîteva localuri foarte moderne, în care petrecerea începea abia după ora 10, cu separeuri mai mari sau mai mici, intime, și cu jocuri de lumini, verzi, roșii și albastre. Baruri precum Colos, decorat de arhitectul Jean Monda, aveau mobilier Bauhaus, linii minimaliste, inserții de metal și corpuri de iluminat geometrice.

Conform lui Mircea Damian, petrecerile se terminau, fie iarnă, fie vară, la ora 8 dimineața: „Chefurile se poartă, de cele mai multe ori, în trei, patru sau zece localuri și se isprăvesc a doua zi la opt, în halele centrale, la ciorbă de burtă sau într-un cabaret din centru.“ Așadar, ciorba de burtă, prezentă și atunci, și acum, pare să fie pentru români leacul suprem, de peste veacuri. Plimbarea dintr-un loc de petrecere într-altul era norma în perioada interbelică, și nu rareori boierii, plictisiți de localurile centrale, mergeau în cele de la periferie, să chefuiască mai cu spor. Diferențele de clasă se estompau, atît boierii, cît și mahalagiii fiind, înainte de toate, cheflii.

Conflictele izbucneau doar cînd venea vorba de amanta mahalagiului, căreia tinerii sclivisiți îi făceau ochi dulci din pricina beției: „Cînd însă boierul, fie din nărav, fie din beție, depășește o anumită linie în manierele pe care trebue să le aibă față de amanta omului dela mahala – în dimineața următoare se trezește la spitalul de urgență sau pe lumea cealaltă, cu capul crăpat sau cu burta spintecată frumos de sus în jos, în linie dreaptă…“ Puteai întîlni în aceste cîrciumi personaje rău famate ca Mitică Ciocolată, Costică Ambasadoru, Nea Doctorul, Nae Catifea sau Costache Șapte Degete, a cărui poreclă venea de la numărul impresionant de portofele pe care îl putea fura într-o singură zi. Și prin localurile din centru se iscau certuri din cauza spiritelor prea ațîțate de alcool, atentînd la iubitele sau soțiile mesenilor, însă acolo, lumea fiind mai civilizată, lucrurile se rezumau la un pahar spart sau vărsat în capul seducătorului și cîteva palme. Tot din pricina beției se mai întîmplau și accidente, unele grave, altele doar amuzante, cum a fost, de pildă, în 1935, aterizarea unui automobil direct în fîntîna din fața Casei Doina de la Șosea.

Privit de ochiul contemporan, tabloul animat al Capitalei interbelice surprinde prin numărul mare de cinematografe, inclusiv în cartierele populare, repartizarea relativ uniformă a localurilor de petrecere, diversitatea atmosferei din ele, precum și prezența constantă a unei orchestre și a unei interprete / unui interpret. Discrepanțele sociale dintre centru și margine erau, desigur, imense, iar eforturile incipiente ale autorităților de a înlocui locuințele insalubre de la periferie cu mici blockhaus-uri păreau ridicole în raport cu dimensiunile mahalalelor. Dar asta nu-i împiedica pe bucureșteni să petreacă și să aibă, pe lîngă localurile din miezul orașului, cîrciumi periferice aproape la fel de faimoase și de agitate. Optimismul autorilor de articole și de texte literare, în ochii cărora Bucureștiul trăia un moment unic, un proces de modernizare continuă și irepresibilă, pare aproape înduioșător astăzi, privit prin lentila cenușie și haotică a celor 80 de ani care ne despart.

Elanul acela progresist pare să se fi pierdut astăzi, într-un oraș mai degrabă înapoiat, tern, reticent la noile tehnologii și practici urbanistice, care își lasă moștenirea interbelică pradă uitării. „Catalog București“, proiectul ARCEN de inventariere a celor 98 de zone protejate ale Capitalei, își dorește în final ca mare parte din aceste zone să fie revalorificate și ca orașul să își recapete puțin din coerența de altădată. Dar acest lucru nu este posibil decît prin cunoașterea stării actuale de conservare a țesuturilor istorice și a problemelor pe care le au – acesta este scopul principal al inventarului ARCEN. Un plan urbanistic de salvare a lui nu poate începe decît prin cunoașterea completă a punctului de pornire. Bucureștiul nu este încă un oraș pierdut, dar are nevoie, pentru a ajunge un oraș european, așa cum își doreau și interbelicii, de măsuri complexe și de o viziune de ansamblu, nu de peticelile cu care e obișnuit de 28 de ani încoace. 

Andreea Apostu este membră ARCEN și doctorandă a Universității din București (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine) și a Universității din Poitiers.

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

imagine principala   GlucoSuport Shutterstock png
Obiceiuri zilnice pentru un metabolism echilibrat: alimentație, mișcare și odihnă
Felul în care ne organizăm ziua are un impact direct asupra sănătății. Mesele luate în grabă, orele lungi petrecute la birou, lipsa mișcării și somnul insuficient sunt obiceiuri care se instalează treptat, fără să le acordăm prea multă atenție.
Ambasadorul Egiptului în România Agenda Internațională 0976 jpeg
Ambasadorul Egiptului, despre tensiunile din Africa, războiul din Gaza și noua alianță militară din Orientul Mijlociu. „Avem o vastă experiență în combaterea terorismului”
Relațiile româno-egiptene, securitatea regională, războiul din Gaza și noile alianțe militare au fost temele discutate cu ambasadorul Egiptului la București, Mohammed Moustafa Orfy, în podcastul „Agenda Internațională”.
generated e64209b3 b12b 492e 9531 cc84af0c1904 png
Îți pui mintea la încercare? Sudoku, integrame și un quiz de 27 de întrebări te așteaptă pe platforma „Adevărul”
Cititorii Adevărul își pot testa zilnic logica, răbdarea și cunoștințele printr-o serie de jocuri disponibile gratuit în secțiunea „Jocurile zilei”.
seism jpeg
Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
Cutremur de magnitudine 5,7 în România, miercuri dimineață! Seismul s-a simțit puternic în București și în mai multe județe. ISU a trimis echipaje în mai multe regiuni ale țării
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a zguduit România miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, la scurt timp înainte de ora 03:00. Seismul, produs în zona Vrancea, la o adâncime de peste 120 de kilometri, a fost resimțit în numeroase regiuni ale țării, inclusiv în București.
image png
Delegații comerciali ai UE vizitează China. Ce se poate schimba? China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu, publicat de 时代周报 (Shídài zhōubào, Time Weekly), al cărui autor este 马欢 (Ma Huan).
zodii zodie horoscop istock jpg
Trei zodii care își depășesc toate limitele în perioada 19-28 noiembrie. Se bucură de cea mai strălucitoare aură. Norocul le surâde, iar obstacolele dispar din calea lor
Finalul lunii noiembrie vine cu vești bune pentru trei semne zodiacale. Între 19 și 28 noiembrie, acești nativi pot descoperi soluții acolo unde până acum vedeau doar probleme, au parte de oportunități neașteptate și găsesc puterea de a merge mai departe indiferent de provocări.
Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câștigă 239.000 de lire pe an, dar fac economii la orice. Obiceiurile la care a renunțat un cuplu pentru copii
Un cuplu de britanici câștigă 239.000 de lire pe an, dar face economii la orice. La ce au renunțat doi părinți pentru viitorul copiilor
Raed Arafat Foto Captură video Guvernul României jpg
De ce nu primesc românii RO-Alert înainte de cutremure. Explicațiile lui Raed Arafat și IGSU după seismul de miercuri dimineață
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce autoritățile nu transmit mesaje RO-Alert în cazul cutremurelor.