Noile adicții ale adolescenților

Recentul scandal iscat de traficul de droguri din liceele din Capitală a lansat în mass-media din România mai multe discuții legate de consumul drogurilor în rîndul adolescenților, mai ales că, potrivit ultimului raport al Autorității Naționale Antidrog, dat publicității pe 23 februarie, cele mai mari rate de consum se observă în rîndul populaţiei tinere, începînd cu 15 ani, iar vîrsta de debut pentru consumul de noi substanțe psihoactive este de 13 ani.

În același timp, în Germania s-a tras un semnal de alarmă privind un alt soi de dependență a copiilor. Potrivit unui studiu (citat de Deutsche Welle) realizat la inițiativa institutului de cercetare de piață Forsa de DAK-Gesundheit și de Centrul German pentru Probleme de Dependență la copii și adolescenți, peste două milioane de copii și adolescenți sînt în pericol de a deveni „dependenți de ecran” – fie al unui smartphone, al unei tablete sau al televizorului. 

Potrivit TAZ, dintre tinerii chestionați în acest studiu, despre utilizarea Internetului, mai mult de 6% au prezentat comportamente patologice în utilizarea dispozitivelor, atunci cînd joacă jocuri pe computer sau utilizează rețelele sociale. Comparativ cu anul 2019, numărul acestora s-a dublat – vina principală căzînd pe perioada de izolare impusă de pandemie.  

„Cercetările arată, de ceva vreme, că pandemia a fost o perioadă nefastă, în special pentru copii și tineri. La urma urmei, 14% din tinerii cu vîrste cuprinse între 11 și 17 ani suferă în prezent de simptome depresive, așa cum arată studiul COPSY, realizat de Clinica Universității din Hamburg, care a cercetat stresul psihologic în timpul pandemiei. Și un alt studiu, actual, arată că, după șase luni de la începutul pandemiei, elevii germani au avut rezultate mai slabe decît în alți ani la testele de inteligență.”

Un alt studiu, realizat tot în Germania, de Sucht.Hamburg, o agenție națională pentru probleme de dependență, arată că, deși adicțiile „tradiționale”, cele legate de tutun sau alcool, au scăzut în rîndul tinerilor, au crescut în mod îngrijorător adicțiile legate de mediul online, în special față de rețelele de socializare.

Potrivit WELT, „la fiecare trei ani, tinerii din Hamburg sînt întrebați despre potențialele lor dependențe. În timp ce tinerii cu vîrste cuprinse între 14 și 17 ani nu mai fumează și nu mai beau la fel de mult precum tinerii din trecut, o altă dependență devine din ce în ce mai puternică: tot mai mulți tineri nu numai că navighează mult timp pe Internet, ci și-au dezvoltat și un comportament de utilizare problematic. Prin problematic se înțelege că își neglijează prietenii, familia, îndatoririle și somnul, devin iritabili și anxioși dacă nu au acces la smartphone și la Internet”.

© wikimedia commons

Numărul tinerilor care folosesc în mod excesiv smartphone-uri, tablete și computere a crescut de la 14%, în 2018, la 22%, în 2021. „Tinerii vizitează adesea platformele de social media precum Instagram sau TikTok și transmit videoclipuri. 87% din tinerii din Hamburg au declarat că își petrec o mare parte din timp pe rețelele de socializare, iar 83% au spus că postează adesea videoclipuri sau muzică online. Potrivit studiului, tinerii din Hamburg petrec în medie 5,2 ore pe zi pe Internet.”

„Deja dependenți la 15 ani”, a titrat și Le Point un articol despre noile dependențe ale tinerilor din Franța, potrivit căruia de la rețelele sociale – TikTok și Instagram – pînă la narcotice, jocuri video și alcool, adicțiile sînt în creștere în rîndul adolescenților.

„Dependența s-a instalat încet, fără ca nimeni din familie să-și dea seama. Probabil, cîndva anul trecut. Manon era atunci în clasa întîi. Tînăra nu se simțea bine în propria piele, era supraponderală și își luase obiceiul să petreacă pauza dintre ore în compania smartphone-ului, pe rețelele de socializare TikTok și Instagram. Urmărea videoclipurile care îi intrau în feed:imagini cu influencer-i superbi, mîncare din care picură grăsime sau zahăr, animale drăguțe, amuzante... Devora tot ce îi oferea algoritmul, conceput anume pentru a-i face plăcere. Continua să deruleze imaginile pentru a evita contactul vizual cu alții și pentru a nu se simți judecată sau presată să vorbească cu ei. Apoi a venit vara și era destul de bine, pentru că nu trebuia să meargă la liceu. Însă își păstrase obiceiul de a se conecta la rețelele de socializare. Cărora le acorda din ce în ce mai multă atenție, pentru că avea mai mult timp, de la treisprezece pînă la șaptesprezece ore pe zi, ajunsese să-și reducă orele de somn, să înghită cantități incredibile de mîncare în timp ce făcea zoom pe corpurile perfecte, postate pe Instagram, dintr-o nevoie iremediabilă de a se răni. La începutul anului școlar îi era imposibil să mai meargă la liceu. De cînd a fost diagnosticată cu tulburare de personalitate borderline – care e fondată pe teama de abandon și provoacă impulsivitate, autovătămare și comportamente de evitare – i s-a propus să urmeze cursurile școlare, la domiciliu și să meargă la psihiatru la fiecare trei săptămîni.”

În opinia specialiștilor chestionați de Le Point, cazul fetei de 17 ani a devenit, din păcate, unul „trist de banal”. 

Olivier Phan, psihiatru pentru copii, specializat în adicții, la Fundația pentru sănătate pentru elevi din Franța, de la Sceaux, afirmă că numărul de pacienți a crescut în mod evident în departamentul său. „Timpul de așteptare a crescut de la șase luni la un an, iar cele mai multe consultații sînt solicitate pentru dependențele de jocuri video, rețele sociale și canabis.”

Potrivit psihiatrului, principala cauză a înmulțirii acestor cazuri de adicție este criza de sănătate, cu discursul ei care a stîrnit anxietate și incertitudine și carantinele repetate – toate au provocat o creștere a stărilor depresive, în special în rîndul celor mai tineri. Solicitările pentru consultații, legate de stres, anxietate, depresie sau tulburări de alimentație, au explodat după prima carantină, fapt confirmat și de Departamentul de Sănătate publică din Franța care a publicat cifre alarmante privind creșterea apelurilor de urgență pentru gesturi sinucigașe în rîndul tinerilor de 15-24 de ani. „După cum știm, răul favorizează instalarea dependenței. Toate categoriile sociale sînt afectate”, a mai declarat Olivier Phan.

Cum se instalează totuși o dependență?

„La început există căutarea banală a unei plăceri ușoare și imediate. În funcție de adolescent, de vîrstă, de gusturile sale, de mediul social, de cercul de prieteni și de familie, acest lucru se realizează prin sport, rețele de socializare, jocuri video, televiziune, nicotină, alcool, droguri, riscuri de toate felurile, și chiar sex. Toate aceste lucruri afectează sistemul de recompensare și stimulează eliberarea de dopamină, care este responsabilă pentru plăcere. În cele mai multe cazuri, aceste plăceri sînt limitate la consumul ocazional, chiar dacă uneori excesiv. Însă uneori, mai ales cînd persoana caută nu neapărat o plăcere, ci o evadare, are loc o schimbare: fără să-și dea seama, începe să folosească sursa dependenței pentru a se calma, a masca și a uita disconfortul. Practica devine apoi mai frecventă și mai solitară, pînă cînd subiectul nu se mai poate lipsi de ea și întreaga sa viață începe să se învîrtă în jurul acelei dependențe.”

Vulnerabilitatea unui adolescent în fața dependențelor este, potrivit psihiatrului, mai mare decît a unui adult din cauză că, pe de o parte, cortexul prefrontal nu este încă pe deplin maturizat, iar pe de alta, structurile implicate în reactivitatea emoțională funcționează cu viteză maximă – ceea ce înseamnă că adolescenții vor fi mai atrași de plăcerile ușoare și imediate, precum rețelele de socializare sau droguri. 

Potrivit lui Xavier Laqueille, medic psihiatru și șef de secție la spitalul Sainte-Anne din Paris, adicțiile sînt adesea folosite ca răspuns în fața unei probleme sau a unui cumul de nevoi – nevoia de distracție, de a avea experiențe noi, de a face față unei situații dificile sau de a aparține unui grup. 

Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare. La fel ca dependența de droguri, dependența de mediul online nu doar că nu rezolvă niște probleme sau satisfacerea unor nevoi, dar le și adîncește. Fugind de micile stresuri cotidiene, cei dependenți, atît de droguri, cît și de mediul online, dezvoltă o anxietate crescută, o senzație de izolare și scăderea stimei de sine, ducînd pînă la abandon școlar, alterarea relațiilor sociale și familiale, tulburări de imagine, tulburări de alimentație și tulburări de personalitate.