„Niciodată n-am fost în stare să rămîn cînd mi s-a impus ceva“ – interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU

Publicat în Dilema Veche nr. 716 din 9-15 noiembrie 2017
„Niciodată n am fost în stare să rămîn cînd mi s a impus ceva“ – interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU jpeg

În ultima vreme au fost mai multe cazuri de jurnaliști care au plecat de la ziarele sau televiziunile unde lucrau, mulți acuzînd presiuni editoriale. Cătălin Prisacariu, un cunoscut jurnalist de investigație și membru al Centrului Român pentru Jurnalismul de Investigații, este unul dintre ei – istoria plecărilor sale ­fiind una destul de amplă. Pornind ca jurnalist în presa locală, la Iași, a fost, pe rînd, reporter de investigații la Evenimentul zilei, șeful departamentului de investigații la Academia Cațavencu, redactor șef adjunct la Kamikaze, a găzduit două talk-show-uri, la TVR Info și B1 TV, fiind, pînă în prezentul apropiat, jurnalist la România liberă, de unde a plecat în urmă cu cîteva săptămîni.

Lucrați în presă de aproape douăzeci de ani, timp în care ați trecut cam pe la toa­te trusturile mari de presă, ați avut contact atît cu zona presei scrise, cît și cu televiziunea. Ați tot plecat. De ce?

De fiecare dată din cauza unor motive politico-economice. La mijloc a stat cenzura, de mai mică sau mai mare amploare, mai insinuantă sau pe față. Eu nu sînt deloc bun în a masca frustrarea produsă de cenzură și niciodată n-am fost în stare să rămîn cînd mi s-a impus ceva, sau nu mi s-au publicat ori difuzat anchetele. Problema este că, atunci cînd ai aproape douăzeci de ani de presă și pleci din fiecare loc din aceste motive, îți dai seama că se cam termină instituțiile de presă unde poți lucra. Acela e momentul când trebuie fie să te lași de presă, fie să găsești modalități alternative ca să-ți faci meseria.

Din păcate, motivele astea s-au repetat, fie că era vorba despre presă scrisă sau televiziune, locală sau centrală. Cum se întîmplă? La un moment dat, organizația de presă la care lucrezi are nevoie de un „serviciu“ de la un reprezentat al puterii politice, care se întîmpla să fie a­tunci și în partidul de guvernare. Primii vizați sînt, în aceste cazuri, jurnaliștii de investigații, care se trezesc cu materiale rămase pe dinafară. Atunci se pune problema dacă accepți sau nu. Însă, dacă accepți o dată, e foarte posibil s-o faci și a doua oară și, dacă o iei pe drumul ăsta, în scurt timp ajungi să nu mai înțelegi cine ești și care e treaba ta pe acolo. Nu prea mai înțelegi în ce constă meseria ta. Așa că trebuie să iei o decizie, rămîi sau pleci. Eu am plecat de fiecare dată. Din presa locală am venit în București, unde erau mai multe instituții de presă. La unele am avut noroc să dureze mai mult. Academia Cațavencu a fost o poveste absolut fabuloasă, pînă în 2009 n-am avut nici un fel de contact cu patronul, conduceam departamentul de investigații și toate anchetele erau supervizate de mine, puteam garanta pentru un conținut onest. În 2009, însă, cînd lupta politică a devenit mult prea cruntă, iar patronul a simțit nevoia să se implice, a trebuit să plec, la fel cum au făcut-o și mulți alții. În România, depinzi și de noroc ca să rămîi un jurnalist integru, în același loc. Îți poate merge foarte mult, cîțiva ani, sau doar cîteva luni. La TVR Info, de exemplu, am avut un talk-show în 2012, în prime time. A durat doar o lună, pînă cînd s-a instaurat la putere guvernul USL. Emisiunea a fost scoasă din grilă, iar mai apoi postul a fost desființat.

Dacă un jurnalist pleacă de la trustul de presă unde lucrează, din motive de cenzură și presiune editorială, nu e primit cu brațele deschise de alții?

Dimpotrivă! Asta nu se întîmplă în România. Cînd, în 2015, am fost dat afară de la B1 (printr-un telefon de la patron, sîmbătă seara, motivele oficiale fiind legate de bani), a urmat un an și jumătate cînd nu am lucrat nicăieri. Timp de șase-șapte luni nu am cîștigat nici un ban din presă și n-am avut nici o deschidere să merg în altă parte. A fost una dintre cele mai crunte depresii pe care le-am experimentat, nu neapărat din lipsa banilor și lipsa perspectivei, dar mai ales pentru că, atunci cînd nu îți întinde nimeni nici măcar un deget, înțelegi pe deplin că solidaritatea în breaslă nu prea există.

Chiar dacă ești un jurnalist cunoscut, cu un palmares bun, cu un CV care să te recomande?

CV-ul ăla mai mult te încurcă decît să te ajute. Pentru că, în România, oamenii de presă (adică, de fapt, oamenii care dețin presă) te judecă pentru că ai plecat din multe locuri, nu pentru că ai vrut să ți păstrezi integritatea de jurnalist. Cine să te angajeze, cînd cel de la care ai plecat te „recomandă“ ca pe unul căruia i s-a spus să facă ceva și nu a vrut? De ce te-ai încurca cu un asemenea jurnalist?

Atunci ce șanse are un jurnalist bun, care și-a dovedit integritatea jurnalistică, să facă o carieră într-un singur loc, un ziar sau o televiziune?

Într-un loc anume, la o companie de media, nu prea are șanse în România, decît printr-un miracol. Bineînțeles că sînt excepții, dar ele nu se aplică jurnaliștilor de investigații. În meseria asta este foarte greu ca, la un moment dat, să nu calci pe bătături pe cineva important. Atunci ești supus presiunilor. Ori rămîi, în ideea că, după un compromis, se vor limpezi apele, ori pleci. În investigații, jurnaliștii pot face carieră dacă se agață de freelancing sau lucrează cu ONG-uri – dar și acolo e complicat, pentru că nu există finanțări. Sau pot publica pe un site personal și să aibă surpriza, cum mi s-a întîmplat mie, să li se preia materialul, respectîndu-se citarea sursei, dar fără să vadă nici un ban. Cu alte cuvinte: ne plac subiectele tale, cel puțin uneori, dar nu vrem să le plătim și nici să ne legăm cu tine la cap. Altfel, într-o instituție de presă care înseamnă și o afacere, în prezent, nu prea sînt șanse.

Dar presa freelancing are același impact ca presa mainstream?

Nu, în România nu există nici un jurnalist de investigații care să trăiască din freelancing plătit din bani românești, nu există nici o instituție de presă în România care să plătească colaboratori ex­terni astfel încît aceia să poată trăi din asta. Te poți îndrepta către presa din afară. Și poți, cu un pic de noroc, să ai suficient de multe colaborări încît să supraviețuiești financiar. Reversul este că, de multe ori, subiectele sînt tratate pentru a fi prezentate publicului dintr-o altă țară. În foarte rare cazuri acele subiecte apar și în România și au impact. Am colaborat, de pildă, cu Der Spiegel, la un articol care face ravagii în Franța și Germania, despre o mită de 100 de milioane de euro la Airbus. Eu am scris despre un intermediar român de la Bacău, implicat în povestea asta a intermedierii de șpăgi, cu niște milioane de euro. S-a auzit despre asta în România? Nimeni nu a preluat povestea – un exemplu bun despre cum subiecte mari, importante, făcute de presa din afară, care privesc și România, nu ajung la publicul nostru. Una dintre cauze este lipsa jurnaliștilor de politică externă, care să monitorizeze ce se petrece în lume. În redacții au ajuns să lucreze niște puști care „împrumută“ de pe net niște știri din afară – și de obicei fură acele chestii tabloide pe care eventual le poți ilustra ca atare, ca să atragi vizualizări.

A doua cauză este și faptul că știrile din politica externă, cred șefii de redacții, nu fac audiență la noi.

Față de alte țări, în care jurnaliștii sînt amenințați cu moartea, sînt agresați fizic, chiar omorîți, cum stăm cu libertatea presei în România?

E o chestiune de context cultural, cred că pur și simplu în România nu func­țio­nează agresarea fizică a jur­na­liș­tilor. Nu a funcționat niciodată. Cu o ex­cepție, poate: jurnaliștii s-ar fi putut simți amenințați în perioada interbelică, mai ales cînd legionarii era evident că nu se dădeau în lături de la a ucide. Dar, acum, nu există tipul acesta de răspuns la dezvăluirile presei. Ceea ce nu e deloc rău!

Pe de altă parte, și asta e rău, în România jurnaliștii nu sînt un pericol real pentru politicieni fiindcă, de cele mai multe ori, controlul editorial se aplică la vîrful organizațiilor de presă – și atunci, ce ai tu, ca patron de presă, neîncolonat sau necoordonat de către puterea politică în redacție, dai afară. Astfel ajungi, ca jurnalist, de cele mai multe ori, izolat, să publici pe platforme fără impact, pentru că platformele cu impact la public sînt tot cele deținute de trusturile mari.

Rolul publicului? Chiar dacă sînt dezvăluri senzaționale, publicul tinde să uite?

Sînt două concepții despre rolul so­cie­tății: unii care susțin schimbarea so­cie­tății de jos în sus, alții de sus în jos. Eu nu cred că România se poate schimba de jos în sus, pentru că nu văd resorturile care ar face-o să se miște. Te uiți la demografie, la venituri și înțelegi că, de fapt, țara asta nu poate să închege niște idei care să cuprindă o masă suficient de mare care să provoace o schimbare. Te uiți și la modul cum se votează, la cîți oameni ies la vot și vei înțelege că tocmai în acest tip de non-implicare pescuiesc Tăriceanu, Dragnea și alții. Presa ar putea educa publicul, dacă mai mulți jurnaliști și-ar asuma dizgrația și foamea și disperarea și nu ar mai executa toate comenzile. Atunci, poate, s-ar produce o schimbare. Chiar și așa, însă, „mogulii“ ar putea concedia toți jurnaliștii onești și să încropească o redacție nouă și obedientă peste noapte.

Presa din România are o tară de necontestat: s-a reinventat, din mers, după Revoluție. Care sînt totuși șansele de a avea o presă sănătoasă?

Îmi aduc aminte că, în 2005, cînd eram reporter la Evenimentul zilei, începuse efuziunea investigațiilor despre Adrian Năstase, care era încă președinte al Camerei Deputaților. Și jurnaliștii descopereau lucruri la care nu avuseseră acces cît timp Năstase fusese premier. Casele, afacerile, șpăgile. Au fost cîteva luni frenetice, cînd scriam aproape săptămînal cîte o anchetă. Și aveam concurenți cu care mă întîlneam uneori pe teren. Despre asta e vorba: o concurență reală. Atunci, Cotidianul, Adevărul, Gândul, toți publicau săptămînal descoperirile despre afacerile lui Năstase. Îmi aduc aminte că pierdeam anchete pentru că mi-o luau alții înainte. Ceea ce arăta că presa era foarte sănătoasă. Apoi a venit criza financiară, s-a acutizat conflictul politic, controlul asupra presei a revenit marilor moguli care s-au coalizat contra președintelui și tot ce se întîmpla în acele „prăvălii“ de presă era subsumat acestui scop. În plus, siajul crizei economice a dus la închiderea multor instituții de presă. Au scăzut salariile, competiția s-a focalizat mai ales intern, trebuia să-ți păzești locul de muncă, iar pentru asta trebuia să faci compromisuri. Iar competiția în presă s-a cam dus. La fel și sănătatea ei.

a consemnat Stela GIURGEANU

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

de la sifonarie la unica folosin a cum am uitat sa reumplem lucrurile jpg
De la sifonărie la „unică folosință”: cum am uitat să reumplem lucrurile ?
În multe case, pe dulapul din bucătărie stătea un sifon din sticlă groasă, cu cap de metal. Când se golea, cineva îl lua de gât și mergea cu el la sifonăria din colț, unde sticla se umplea din nou cu apă carbogazoasă.
imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.

Parteneri

TRAGERI LOTO LOTERIA ROMANA
Noi trageri Loto, duminică, 22 noiembrie. Premiul care îi face pe români să viseze: peste 2,3 milioane de lei la Joker. Reporturi consistente și la 6 din 49
Loteria Română organizează duminică, 22 noiembrie, noi trageri Loto, după ce la extragerile de joi, 19 noiembrie, când au fost acordate peste 13.900 de câștiguri. Sunt reporturi de peste 2,3 milioane de lei la Joker și 1,54 milioane de lei la Loto 6/49, ambele la categoria I.
sara balint instagram jpg
Sara Balint, cerută în căsătorie de ziua ei. Fiica lui Sile Cămătaru a spus „DA” în fața familiei
Un moment cu totul special a avut loc în familia lui Sile Cămătaru! Sara Balint a fost protagonista unei surprize romantice chiar în ziua în care și-a sărbătorit aniversarea. Iubitul ei a ales să transforme petrecerea într-o amintire de neuitat, cerând-o în căsătorie în fața celor dragi.
iarna autostrada camion zapada ninsoare foto shutterstock
Un nou ciclon aduce iarna în România înainte de 1 Decembrie. Unde va ninge și cât de mare va fi stratul de zăpadă
Vremea se schimbă radical în următoarele zile. Meteorologii avertizează că România va fi traversată de un ciclon care va aduce precipitații în toate regiunile țării și va favoriza apariția primelor episoade de iarnă și în zonele joase.
zanzibar png
Incendiu de proporții în Zanzibar! Flăcările au distrus cel puțin șase hoteluri, restaurante și magazine de pe celebra plajă Nungwi
Un incendiu devastator a afectat una dintre cele mai populare destinații turistice din întreaga lume. Mai multe hoteluri au fost arse din temelii în Zanzibar, după ce un incendiu puternic a izbucnit pe plaja Nungwi, în nordul insulei Unguja.
Horoscop, foto Shutterstock jpg
Horoscop luni, 23 noiembrie. Leii au șanse de a crește profesional, Capricornii sunt puși pe gânduri
Ziua de luni, 23 noiembrie, vine cu schimbări de ritm, discuții importante și situații care îi vor determina pe nativi să își reevalueze prioritățile.
drona facebook png
Alertă aeriană în nordul județului Tulcea, duminică după-amiază. Două avioane F-18 și două elicoptere au decolat de la Baza Kogălniceanu
Alertă aeriană duminică, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat o țintă aeriană la 30 de kilometri nord de localitatea Vâlcove, în Ucraina.
image png
Ucrainean găsit mort în Munții Maramureșului după o tentativă de trecere a frontierei. Doi bărbați care îl însoțeau au fost salvați la limită
Un cetățean ucrainean a murit în Munții Maramureșului, după ce s-ar fi rătăcit într-o zonă acoperită de zăpadă, în apropierea frontierei cu Ucraina. Alți doi bărbați care îl însoțeau au fost găsiți în viață în urma unei ample operațiuni de căutare.
Mădălina Ghenea jpg
Mădălina Ghenea, mărturisiri cutremurătoare despre cei 9 ani în care a fost hărțuită: „Mi-a ruinat viața”
Mădălina Ghenea a atras toate privirile în platoul emisiunii „Verissimo”, de la Canale 5. Actrița a impresionat cu o apariție elegantă și îndrăzneață, într-o ținută roșie care i-a pus în evidență silueta. Dincolo de imaginea spectaculoasă, vedeta a vorbit însă și despre momentele dificile pe care le
copaci taiati png
Copaci sănătoși, declarați uscați pentru a fi tăiați în Cheile Nerei. Diana Buzoianu acuză legături cu rudele lui Alfred Simonis
Diana Buzoianu susține că arbori perfect sănătoși din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița au fost marcați în mod eronat ca fiind uscați, pentru a putea fi exploatați în baza unei licitații organizate de Primăria Lăpușnicu Mare, condusă de un primar PSD.