Neptun forever

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
Neptun forever jpeg

Pe vremea lui Ceaușescu, marea era pentru mine Mangalia, cu prelungire în 2 Mai și Vama Veche. Hotelul Mangalia – cu bazinul lui de înot, barul cu Pepsi și lifturile navigate de liftiere cool, cu împrejurimile lui, printre care și ruinele cetății Callatis, pe care ne cățăram aproape zilnic, în drumul spre oraș, cu digul și călușeii din capătul plajei, cu teatrul de vară și capătul minicarului de pe lîngă hotel – era lumea mea. A copilăriei mele și a oamenilor din jurul meu. Nici nu credeam, aproape, că mai era ceva dincolo de ea.

Și totuși, cumva, din cînd în cînd, îmi doream și altceva, aspiram spre necunoscutul ce se întindea, ademenitor și amenințător, dincolo de granițele universului protejat. Într-o zi țin minte că am luat minicarul de la capătul lui, undeva mai sus de hotel, pînă la următorul capăt care, pare-mi-se, era Venus. Stăteam pe locul de la geam (care era fără geam), mă flutura vîntul și priveam cu aviditate lumea devenită tapet ce mi se derula în fața ochilor. Nu cu un interes turistic (pentru „perlele litoralului românesc“ din anii comunismului), ci pur și simplu uman și migrator. De la Venus, minicarul se schimba și capătul suprem era Olimp. Ajungeai pe muntele zeilor cu eforturi, nu oricum. Zona Neptun-Olimp, în care ajungeam rar, era pentru mine suprema ispită: un teritoriu la care nici nu îndrăzneam să aspir.

În ultima vacanță din liceu, cred că între a XI-a și a XII-a, am plecat pentru prima dată la mare cu o prietenă, fără părinți. E adevărat, cu vărul ei mai mare, student, și cu un prieten al lui. Cei doi erau meniți să aibă grijă de noi. Locurile la mare, la hotel, se dădeau, pe vremea aceea, de sfîrșit de ani ’80, ori prin bilete de sindicat, ori pe pile. Corupția mică și mijlocie funcționau nestingherite. În spiritul ei am putut să ajungem în mult rîvnitul Neptun: mama avea o cunoștință, care era in charge pe Constanța. M-am dus, împreună cu prietenii mei, la doamna unde am fost trimisă să fac rost de cameră: din nefericire, pila noastră nu mai era în funcție, așa că tot ce am putut primi a fost o cameră timp de trei zile la un hotel din Neptun.

Aveam ocazia, în sfîrșit, să ajung în zona interzisă. Hotelul, între noi fie vorba, unul cu nume de oraș de prin țară, cu patru etaje, cred, era cu mult sub hotelul Mangalia, unde stătusem atîția ani. Dar mie mi s-a părut paradisul, cu atît mai mult cu cît era, pentru prima dată, vacanța mea: eu mă luptasem cu doamna acră pentru hotel, eu îi găzduiam și pe cei doi studenți care nu aveau unde dormi decît la noi în cameră, pe jos. Mă simțeam ca un soi de șef de trib sau amazoană care-și conducea ostașii pe cîmpuri ostile. Totul a decurs corespunzător, în sensul că ne-am strecurat cu succes pe sub nasul recepționerului, cu pasagerii noștri clandestini cu tot. Am luat în stăpînire Neptunul, l-am cunoscut și ni l-am apropriat, fără să ne mai fie frică de el. Am avut, acolo, toate aventurile posibile, și toate s-au terminat cu happy-end. L-am cunoscut, tot într-un minicar, și pe cel mai frumos băiat din lume: cînd a coborît, la cei 1,90 m și ai lui, smead, brunet, atletic, am trăit aproape identic senzația pe care, în filme, ți-o dă de obicei o personă fabuloasă de sex feminin, pe care o vezi pentru prima dată, urmărită cu încetinitorul. L-am sorbit din ochi pentru vreo două zile pe cel mai frumos băiat din lume, pînă cînd, la un moment dat (peste alea două zile), s-a dovedit și cel mai plat, pornind de la niște stele.

În anul următor, cînd am revenit în zonă, am ajuns chiar la celebrul Panoramic din Olimp, să facem o baie nocturnă în piscină. Baia n-a avut nimic romantic, am murit de frig, dar măcar am încălcat, așa, toate tabuurile. Astăzi, toată floarea cea vestită a hotelurilor Panoramic & co. din Olimp nu mai e decît o ruină, o paragină. Aleile din jurul lor sînt pustii, magazinele părăsite, arătînd precum Pripiatul dintr-un film mai vechi de groază despre Cernobîl. În fața lor, la mare, sînt kilometri de plajă pustie. Ceea ce nu e lipsit de farmec.

De fapt, zona dintre Olimp și 23 August e una dintre cele mai interesante de pe litoralul românesc, după mine. Pe lîngă legendele care circulă despre ea, printre care una (care acum, înțeleg, e deja istorie) despre cum nimeni altul decît Jack Nicholson ar urma să investească acolo pentru a face un resort de nu știu cîte stele, e o plăcere să te plimbi pur și simplu. Cel mai ades în tovărășia pescărușilor, a ciorilor și a unei specii de rațe moțate. Să te uiți după melci și scoici, să privești diversele faze ale răsăriturilor, ale apusurilor sau, pur și simplu, cum se sparg valurile de țărm. Întîlnind, din cînd în cînd, cîte o cafenea pierdută în sălbăticie. Ca să ajungi, în cele din urmă, pînă la o pensiune fermecătoare și vreo două restaurante chiar pe malul mării, dintre care unul e „Popasul pescarilor“.

Se întrevede, astfel, un alt fel de Neptun-Olimp-23 August posibil. Despre alte desfătări și dezmățuri locale, data viitoare.

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

1669494557875057 1XMKigNP jpg
Argentina-Mexic. Foștii campioni mondiali au jucat prost, dar au avut un jucător Messianic
Selecţionata Argentinei rămâne în cursă pentru optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal din Qatar, după ce a învins echipa Mexicului cu scorul de 2-0 (0-0), sâmbătă seara, pe Lusail Stadium din Al Daayen, în Grupa C.
Bataie intre suporteri jpg
Bătaie între fanii englezi și cei galezi. Pumni, picioare și scaune folosite în ciocnire VIDEO
Două grupuri de fani, unul din Anglia, celălalt din Țara Galilor, după cum arată tricourilor pe care le purtau, s-au luat la bătaie în stațiunea spaniolă Tenerife. Meciul dintre cele două naționale va avea loc marți.
smurd masina foto shutterstock
Un șofer de 82 de ani a omorât doi pietoni, după ce, în urmă cu puțin timp, accidentase un biciclist
Un grav accident rutier a avut loc sâmbătă seara în Argeș. Doi pietoni accidentați pe DN7 au murit. Tragedia a fost provocată de un șofer în vârstă de 82 de ani, la scurt timp după ce mai provocase un accident.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.