„Neîncrederea în presă e ca votul în necunoştinţă de cauză“ - interviu cu jurnalistul Nicolas DON

Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
„Neîncrederea în presă e ca votul în necunoştinţă de cauză“   interviu cu jurnalistul Nicolas DON jpeg

Nicolas Don este jurnalist francez, de origine română, despre care aveam să aflu că este primul jurnalist străin care a intrat în România la Revoluţia din decembrie 1989. Fiind pe atunci jurnalist al RFI, specializat în reportajul de război, consideră România a doua casă. În prezent, pe lîngă emisiunile En français, s’il vous plaît și Bilanț provizoriu pe care le realizează săptămînal la RFI România, este o prezență constantă în platourile televiziunilor de știri, comentînd actualitatea internă și internațională. „Produs“ a trei culturi, plecat din România, şi-a definitivat educaţia în Franţa şi SUA, specializările sale fiind dreptul internaţional şi jurnalismul. Am discutat cu el despre peisajul mass-media din România – cu bune și cu rele, și cu avertizarea, din start, că nu vrea și nu va da niciodată „lecții de deontologie, morală etc.“ nimănui.

Vorbind despre presa din România nu putem să nu vorbim despre multele derapaje înregistrate de-a lungul anilor. Anul trecut, conform raportului anual al Active Watch, peste cele „cunoscute“ s-a adăugat ceva inedit: autodenunțul lui Robert Turcescu, prin care mărturisea că e agent sub acoperire, de unde a derivat o întreagă polemică în presă despre infiltrarea agenților în redacțiile mass-media.

Aceasta este o discuție care se încadrează perfect în tiparul „teoriei conspirației“. Din păcate, teoria conspirației e la ea acasă în România. Și despre mine s-au vehiculat la un moment dat asemenea acuze, fiind primul jurnalist care a intrat în România la Revoluție. Dezolat fiind pentru adepţii acestei teorii, reamintesc că nu posed nici un fel de „steluţă“. Subiectul în sine mi se pare unul deplasat, rușinos şi insultător, la care se tot revine într-o ţară democratică. Realitatea e că România e o ţară democratică ce funcţionează în UE, iar umbra asta a serviciilor care sînt cînd bune, cînd rele, ideea că toate jocurile se fac undeva sus, graţie serviciilor şi numai prin ele, deși nici nu știm bine ce înseamnă aceste servicii, e toxică și, repet, insultătoare pentru orice fel de societate. Vorbind despre mass-media care vehiculează zvonuri nefondate, abia aici vorbim despre un derapaj serios de la libertatea presei. Fie că o fac la comandă, fie că sînt în goană după senzațional, jurnaliștii care propagă zvonuri sînt bineînțeles total nedeontologici. Revenind la celebrul autodenunţ al lui Robert Turcescu… Am asistat la o „capodoperă a genului“ din care, personal, n-am înţeles nimic și nu ştiu, de fapt, dacă cineva a înţeles ceva.

De ce credeți că teoria conspirației se propagă în mass-media din România mai mult ca în alte părți?

Derapaje există peste tot, dar aici nu putem înfiera sau lăuda o meserie. Sînt elemente bune şi rele. Ceea ce mă interesează în peisajul mediatic din România e lipsa dezbaterii. Presa românească nu are cultura dezbaterii pe fondul problemelor. Doi la mînă, lucrurile sînt amestecate constant, ştirile n-au coerenţă. Şi e multă emotivitate. În special în presa scrisă, unde nu găsim articole, ci opinii și trăiri. Citesc de multe ori articole fără să găsesc în ele ştirea la care se referă. Vreau esențialul, pentru că n-am timp să citesc printre rînduri. Totul devine o opinie personală care folosește un limbaj neadecvat şi o lipsă de context. Dacă deschid acum TV-ul, fără să ştiu despre tragedia din Colectiv, aud că s-au împlinit atîtea săptămîni de la declanşarea „iadului“ din Colectiv. Fără să mi se dea informaţiile elementare. La primul impact, cineva care a aterizat din Lună nu înţelege care e treaba cu „iadul“. Ştirile se redactează ca şi cum toată lumea ar fi la curent permanent cu tot ce se întîmplă. Ca să nu mai spun de lipsa de distanțare dintre reporter și eveniment. Iar vorbind despre „evenimente“, de multe ori din ţînţar se face armăsar, dintr-o ştire mică faci o ştire de senzație, de breaking news, concept care nu e înțeles în esență: în marea parte a mass-media din România faptul că afară a început să plouă e un breaking news. Ierarhia informaţiei este altă parte a acestor derapaje constante. Nu se mai face diferenţa între importanţa ştirilor sau se decupează în aşa fel încît pierzi esenţialul, un esenţial diminuat de ştiri amestecate.

Mă leg puțin de această amestecare a știrilor, divagînd oarecum înspre traseismul jurnalistic. Cum vedeți această formă de asumare sau, mai bine zis, neasumare jurnalistică?

Traseism există şi în Occident, dar e întotdeauna conform codurilor deontologice. Nu deranjează să treci de la un ziar la altul, cît timp omul e integru şi constant în opinii. În România cred că e vorba, de fapt, mai mult despre un traseism financiar. Pentru că vorbim, din păcate, despre o meserie aflată în criză. Presa nu are bani şi atunci, în funcţie de sponsori, își schimbă opiniile.

Dumneavoastră colaboraţi cu mai multe televiziuni şi posturi de radio, care la noi sînt poziţionate antagonic. Cum se împacă RFI cu Antena 1, de exemplu?

Este, de fapt, foarte simplu: nici la RFI, nici la Antena 1 și nici nicăieri unde mă duc nu mi s-a spus vreodată ce să spun. Și, ce e mai important, nu mi s-a spus niciodată ce să nu spun. Cred că, dacă semnătura e credibilă, dacă vorbești argumentat, pe domenii pe care le stăpînești, şi eşti constant cu tine însuţi, postul, indiferent de cum este perceput social, nu te decredibilizează.

Conform raportului de anul trecut al RSF, libertatea presei în România e în declin. Este un noroc faptul că dvs. nu aţi avut parte niciodată de îngrădirea libertăţii de exprimare?

Nu consider că e vorba despre noroc. În primul rînd, eu fac meseria aceasta din pasiune și din convingere și nu am dependenţe materiale de acest lucru. Sînt freelancer și mă duc în emisiuni unde consider că am ceva de spus, repet, argumentat și la obiect. Dacă nu, nu mă duc.

De unde pasiunea, de ce ați ales această meserie?

Voi fi franc: grație României comuniste în care m-am născut. Trăind într-o societate în care mi se tot explica ce trebuie să gîndesc şi să spun, și cît de frumoasă e viaţa sub conducerea partidului, deși realitatea era alta, simțeam acea latură schizoidă, o distorsionare a realităţilor pe care le trăiam. Iar meseria de jurnalist înseamnă – sau ar trebui să însemne – tocmai reglajul cît mai fin între realitate și relatare. Dacă mi se spune ceva, prefer să mă duc să văd la fața locului și să relatez de la fața locului, să fotografiez realitatea necosmetizată de trăiri sau influențe ideologice. Căci esenţa meseriei e să lași publicul să-și formeze propria opinie pe baza acelei fotografii. Nu e job-ul meu să-i spun omului ce să gîndească, ci să-i arăt faptele. Dacă vorbim despre fapte, prezinți o radiografie, dacă e să comentezi un eveniment, trebuie să explici contextul. Ca jurnalist, trebuie să prezinţi un context politic echidistant, indiferent de votul pe care tu, ca persoană, îl bagi în urne.

Cum percepeți schimbările din peisajul presei românești?

Țara asta este o ţară în care lucrurile se structurează greu. Dacă începutul presei libere din România, făcută pe genunchi, pentru că nu avea cum să fie făcută altfel, e boala congenitală a presei de acum, nu sînt eu în măsură să vă spun. Multe lucruri s-au făcut pe genunchi. Sînt și rămîn un observator critic, potrivit meseriei. Fie că mergeam la mineriade sau la alegeri, unde vedeam lucrurile din afară şi luam pulsul oamenilor de aici, fie că moderam la TVR o emisiune despre valorile democrației. Dar, încercînd la București să fac televiziune ca la Paris, m-am lovit de niște obiceiuri locale extrem de bine încetățenite, care m au făcut să înţeleg că nu e momentul să aplici aici metodele de funcționare ale presei franceze.

Legat de schimbări, cum vedeți absența știrilor externe din jurnalele de știri?

Este o mare hibă a mass-media din România pe care nu mi-o explic. Sub comunişti, singurele supape erau ştirile din politica externă. Cînd s-au deschis graniţele, atît fizice, cît şi informatice, apetenţa pentru ştirile externe pare că a dispărut. După cum nu există mulți specialişti care să vorbească despre contextul internaţional. Despre ce se întîmplă în Siria, care sînt legăturile cu celelalte state, care sînt urmările logice… puțini știu să le explice. Cînd se întîmplă ceva, mereu ne ia prin surprindere, iar asta din cauză că nu ni se explică, constant, contextul internaţional. O ştire este o reacţie în lanţ, sau ar trebui să fie. Jurnaliştii de modă veche dispuneau de timp. Se documentau. Acum, toţi jurnaliştii de peste tot trebuie să scoată ştiri pe bandă rulantă, iar asta nu-ţi mai acordă timp pentru verificarea surselor și pentru aprofundarea contextului.

Anul trecut, mulţi moguli de presă au fost condamnaţi penal.

Aici vorbim despre infracţiuni economice, nu despre libertatea presei.

Infracţiuni economice care au legătură şi cu libertatea presei. Cînd Dan Voiculescu a fost arestat, întregul trust a făcut un zid de apărare în jurul lui, punînd presiune pe justiţie…

Într-adevăr, poți acționa doar dacă ai dovezi clare că este un complot. Sînt ma­ni­fes­tări pe care nu le vezi în altă parte. Cei din trust sînt convinşi că s-a făcut o nedreptate. Asta însă trebuie demonstrat, dincolo de vorbe. Pe cealaltă parte a eșichierului politic, lui Dan Turturică, de la România liberă, i s-a reproşat că nu a susţinut cauza patronului său, Dan Adamescu, care are și el o mare problemă economică cu DNA. Faptul că îți susții sau nu patronul pînă în pînzele albe e o opțiune personală. Deontologic vorbind, într-o lume ideală în care nu trăim nicăieri, redacțiile trebuie să și facă treaba indiferent de interesele patronului care le plătește. Le Monde, o referinţă în domeniu, are de cîţiva ani nişte acţionari privaţi, identificaţi ca fiind de stînga. Ori de cîte ori acești acționari intervin în dezbaterea publică, li se redau punctele de vedere, menţionîndu-se însă explicit că ei sînt patronii jurnalului. Ceea ce mi se pare îndeajuns de onest.

În Franța, calomnia și insulta sînt incriminate penal?

Aici lucrurile sînt mai complicate. Într adevăr, există în legea presei din Franţa, o lege care datează din 1881, această incriminare, dar nu a fost niciodată aplicată. Dacă îmi permiteţi o butadă, nu e o problemă de libertate de limbaj sau opinie, ci de un abuz al acestei libertăţi de expresie.

Dar există instrumentul juridic. Aplicat sau nu pînă acum, este oricînd aplicabil. Iar în România există multe dezbateri pe acest subiect. De ce credeți că noi ne temem de această incriminare penală?

Dezbaterea pornește de la încrederea în sistemul juridic. Totul se poate dovedi. Insulta şi calomnia sînt la aprecierea judecătorilor. Căci trebuie să existe nişte limite clare la abuzuri. Dar să nu uităm, iar în România se uită tot timpul, că totul ține de judecător. Cînd va exista încredere în sistemul judiciar, probabil frica de incriminare și de posibilitatea abuzurilor judiciare va dispărea.

Dacă vorbim despre încrederea în justiție, care sînt pericolele la care este expusă o societate care nu are încredere în presă?

Sînt pericolele votului negîndit. Neîncrederea în presă echivalează cu votul în necunoștință de cauză. Precizez: pentru o democrație funcțională e întotdeauna mai bine să voteze cetățeanul și nu consumatorul. Fie el și de știri.

a consemnat Stela GIURGEANU

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

de la sifonarie la unica folosin a cum am uitat sa reumplem lucrurile jpg
De la sifonărie la „unică folosință”: cum am uitat să reumplem lucrurile ?
În multe case, pe dulapul din bucătărie stătea un sifon din sticlă groasă, cu cap de metal. Când se golea, cineva îl lua de gât și mergea cu el la sifonăria din colț, unde sticla se umplea din nou cu apă carbogazoasă.
imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.

Parteneri

TRAGERI LOTO LOTERIA ROMANA
Noi trageri Loto, duminică, 22 noiembrie. Premiul care îi face pe români să viseze: peste 2,3 milioane de lei la Joker. Reporturi consistente și la 6 din 49
Loteria Română organizează duminică, 22 noiembrie, noi trageri Loto, după ce la extragerile de joi, 19 noiembrie, când au fost acordate peste 13.900 de câștiguri. Sunt reporturi de peste 2,3 milioane de lei la Joker și 1,54 milioane de lei la Loto 6/49, ambele la categoria I.
sara balint instagram jpg
Sara Balint, cerută în căsătorie de ziua ei. Fiica lui Sile Cămătaru a spus „DA” în fața familiei
Un moment cu totul special a avut loc în familia lui Sile Cămătaru! Sara Balint a fost protagonista unei surprize romantice chiar în ziua în care și-a sărbătorit aniversarea. Iubitul ei a ales să transforme petrecerea într-o amintire de neuitat, cerând-o în căsătorie în fața celor dragi.
iarna autostrada camion zapada ninsoare foto shutterstock
Un nou ciclon aduce iarna în România înainte de 1 Decembrie. Unde va ninge și cât de mare va fi stratul de zăpadă
Vremea se schimbă radical în următoarele zile. Meteorologii avertizează că România va fi traversată de un ciclon care va aduce precipitații în toate regiunile țării și va favoriza apariția primelor episoade de iarnă și în zonele joase.
zanzibar png
Incendiu de proporții în Zanzibar! Flăcările au distrus cel puțin șase hoteluri, restaurante și magazine de pe celebra plajă Nungwi
Un incendiu devastator a afectat una dintre cele mai populare destinații turistice din întreaga lume. Mai multe hoteluri au fost arse din temelii în Zanzibar, după ce un incendiu puternic a izbucnit pe plaja Nungwi, în nordul insulei Unguja.
Horoscop, foto Shutterstock jpg
Horoscop luni, 23 noiembrie. Leii au șanse de a crește profesional, Capricornii sunt puși pe gânduri
Ziua de luni, 23 noiembrie, vine cu schimbări de ritm, discuții importante și situații care îi vor determina pe nativi să își reevalueze prioritățile.
drona facebook png
Alertă aeriană în nordul județului Tulcea, duminică după-amiază. Două avioane F-18 și două elicoptere au decolat de la Baza Kogălniceanu
Alertă aeriană duminică, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat o țintă aeriană la 30 de kilometri nord de localitatea Vâlcove, în Ucraina.
image png
Ucrainean găsit mort în Munții Maramureșului după o tentativă de trecere a frontierei. Doi bărbați care îl însoțeau au fost salvați la limită
Un cetățean ucrainean a murit în Munții Maramureșului, după ce s-ar fi rătăcit într-o zonă acoperită de zăpadă, în apropierea frontierei cu Ucraina. Alți doi bărbați care îl însoțeau au fost găsiți în viață în urma unei ample operațiuni de căutare.
Mădălina Ghenea jpg
Mădălina Ghenea, mărturisiri cutremurătoare despre cei 9 ani în care a fost hărțuită: „Mi-a ruinat viața”
Mădălina Ghenea a atras toate privirile în platoul emisiunii „Verissimo”, de la Canale 5. Actrița a impresionat cu o apariție elegantă și îndrăzneață, într-o ținută roșie care i-a pus în evidență silueta. Dincolo de imaginea spectaculoasă, vedeta a vorbit însă și despre momentele dificile pe care le
copaci taiati png
Copaci sănătoși, declarați uscați pentru a fi tăiați în Cheile Nerei. Diana Buzoianu acuză legături cu rudele lui Alfred Simonis
Diana Buzoianu susține că arbori perfect sănătoși din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița au fost marcați în mod eronat ca fiind uscați, pentru a putea fi exploatați în baza unei licitații organizate de Primăria Lăpușnicu Mare, condusă de un primar PSD.