Muzeul copilăriei

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Mai mult decît servicii jpeg

Fac parte (aşa cum am mai scris...) dintre iubitorii şi colecţionarii de jucării din toate etapele existenţei mele (inclusiv din cea a maturităţii...). Pe cît am putut, nu am aruncat nimic, am depozitat totul şi mi-am revăzut „patrimoniul“ de cîte ori am avut ocazia. De asemenea, mă înscriu între iubitorii şi nostalgicii necondiţionaţi ai copilăriei, de departe cea mai interesantă perioadă pe care am trăit-o (în principal datorită unor părinţi care au ştiut să-mi creeze o mitologie atît de puternică, încît mai nimic din ce a urmat după nu a mai putut-o egala).  

Din toate aceste motive (la care se adaugă şi plăcerea pe care mi-a oferit-o, de cele mai multe ori, vizitarea unor muzee ale copilăriei din străinătate) sînt cu totul pentru înfiinţarea unui Muzeu al copilăriei la noi. Este una dintre puţinele idei care a reuşit să mă entuziasmeze în ultimul timp: idee pe care mi-a împărtăşit-o, cu mulţi ani în urmă, Ioana Popescu, cercetător la MŢR. Şi care, în sfîrşit, va fi pusă în practică! 

Realizarea unui muzeu al copilăriei, deocamdată virtual, face parte dintr-un proiect european iniţiat de Muzeul Ţăranului Român, intitulat „Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu“. Acesta se va derula timp de doi ani (mai 2011-aprilie 2013) cu sprijinul programului Cultura al Uniunii Europene (avînd drept coorganizatori Institutul Cultural Român, Muzeul Lebork din Polonia, Association pour la promotion de l’éducation des enfants din Franţa şi, drept parteneri, Ministerul Culturii şi Asociaţia Ethnokids din Belgia).  

Ioana Popescu explică ce urmează să fie şi să conţină muzeul: „Tot ce se poate spune despre copilărie: toate obiectele care au oarece contact cu copilăria: sat vechi, sat nou, oraş vechi, oraş nou, specific local; poveşti spuse şi filmate; tot ce se găseşte în poduri, resturi de obiecte, resturi de fotografii ale bunicilor cînd erau copii. Un bagaj de rămăşiţe de cultură materială din care să rezulte un patrimoniu al copilăriei, pe care să-l declarăm ca atare, să-l justificăm. Să justificăm de ce patrimonializăm anumite obiecte, în ce constă valoarea lor de trecut, dar şi de viitor, în ce măsură un element contemporan de copilărie în oraş poate deveni mîine un patrimoniu al trecutului, al tradiţiei legate de copilărie.“  

Pe scurt: un muzeu care să cuprindă tot ce se poate (şi ce nu se poate...) legat de copilărie. Obiecte deja existente, începînd cu colecţiile de patrimoniu ale MŢR din secolele al XIX-lea şi al XX-lea: ceramică, împletituri, port al copiilor, piese de folosinţă zilnică pentru aceştia... Continuînd, apoi, cu colecţii particulare – există un număr de entuziaşti care şi-au păstrat nu numai jucăriile, ci şi alte obiecte legate de cotidianul copilăriei (haine, vase, mobile etc). (Perioada comunistă, cea mai puţin expusă şi cu cele mai perisabile piese, va beneficia, probabil, de o sală aparte.) Şi ajungînd la colecţiile actuale ale puradeilor păstrători... 

Asta în ce priveşte partea strict materială. Acesteia i se vor adăuga şi „ateliere mai nuanţate şi mai complexe decît actualele ateliere de creativitate ale MŢR, prin schimbul de experienţă cu partenerii străini, dintre care unii chiar prin asta se detaşează: prin ateliere intergeneraţionale deosebite.“ (Ioana Popescu)  

Muzeul va fi, cel puţin pentru început, virtual: „o neverending story, căreia nu i se va pune punct niciodată. Cînd va deveni un muzeu real, vom vedea pînă unde se va putea înainta cu el.“ (Ioana Popescu) 

În 2013 realizatorii proiectului trebuie să ofere acces la site-ul muzeului: „Vrem ca el să existe cu mult înainte, iar în 2013 să-i dăm doar tuşa finală. Vrem ca acest site să crească sub ochii publicului, care să ne poată urmări paşii.“ ( Ioana Popescu) 

Muzeul are în plan şi o expoziţie itinerantă în Europa: „Un nucleu care să conţină esenţa acestui muzeu, ce va pleca prin ICR-uri, urmînd ca în fiecare loc în care ajunge să fie îmbogăţit cu aportul cultural local. Expoziţia va fi mereu alta, dar pornind de la acelaşi concept.“ (Ioana Popescu) 

Aştept, cu nerăbdare, primele expuneri ale acestui muzeu, încă incredibil. Şi continui să-mi ofer sprijinul, cu bietele mele jucării prăfuite.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.