Mîndri că nu evoluăm

Din trei în trei ani, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) măsoară performanța elevilor de 15 ani din întreaga lume, în ceea ce privește matematica, competențele lecturii și științele naturii: testele PISA. Aceste teste nu sînt un indicator doar pentru guvernanți, de a lua măsuri necesare pentru a îmbunătăți performanțele elevilor, ci și pentru investitorii care caută „creiere” pentru a-și dezvolta afacerile în țările respective. Cu cît procentul educațional este mai scăzut, cu atît țara respectivă nu reprezintă un interes real de dezvoltare economică.

Cele mai recente rezultate PISA, întîrziate un an din cauza pandemiei, au fost făcute publice pe 5 decembrie: extrem de bune pentru Singapore, Japonia, Coreea de Sud, deloc îmbucurătoare pentru majoritatea statelor europene, cu excepția Estoniei. De fapt, OCDE a vorbit chiar despre o „scădere fără precedent a performanței școlare” în spațiul european.

Însă, în timp ce, în Franța și Germania, rezultatele scăzute (net superioare României) au provocat o undă de șoc și au mobilizat ministerele Educației să ia măsuri de urgență pentru a redresa situația, în țara noastră, clasată pe ultimele locuri în UE, ministrul Educației, Ligia Deca, s-a declarat mulțumită. Potrivit ministrului Deca, sistemul de educație din România și-a dovedit reziliența, nu am „regresat” ca alte state și e foarte bine că ne-am păstrat același nivel ca în 2018.

În 2018, rezultatele testelor PISA au arătat că 44% din elevii români erau analfabeţi funcţional. 

Franța, îngrozită

Rezultatele din 2022 sînt printre cele mai scăzute măsurate vreodată în Franța în toate domeniile investigate: matematică, abilități de citire și știință. Potrivit testelor, performanțele elevilor francezi au scăzut, în patru ani, cu 21 de puncte la matematică, 25 de puncte la înțelegerea cititului și șase puncte la științe. 

În înțelegerea cititului, scăderea este, ca la matematică, foarte semnificativă, chiar dacă trend-ul descendent s-a înregistrat încă din 2012 și cu atît mai mult din 2018 (de la 493 la 474 de puncte astăzi). 

Le Point titrează că aceste rezultate sînt „catastrofale” pentru Hexagon. „Este o scădere istorică a performanțelor elevilor francezi deoarece, la edițiile precedente, această scădere reprezentase o pierdere maximă de patru sau chiar mai puține puncte.”

Una dintre cauze, susține Le Point, este sistemul de învățămînt extrem de inegal, care nu reușește să șteargă decalajele socio-economice: în Franța, copiii imigranților tind să obțină rezultate mai scăzute.

Altă cauză care a dus la scăderea performanțelor elevilor este violența din școli. Studiul care a însoțit testările indică faptul că în clase există multă agitație, zgomot, elevi care nu-l ascultă pe profesor, elevi care nu pot lucra pentru că alții perturbă cursul, toate acestea fiind factori care dăunează rezultatelor și progresului elevilor.

În plus, folosirea excesivă a telefonului: mai mult de unul din patru elevi au raportat că a fost distras de dispozitivele digitale în majoritatea sau în toate orele de clasă și aproape jumătate dintre elevi au afirmat că devin anxioși dacă li se iau telefoanele.

Nu în ultimul rînd, Franța, precum majoritatea statelor OCDE, se confruntă cu o lipsă acută de profesori. În fața rezultatelor PISA deprimante, ministrul Educației, Gabriel Attal, a luat imediat o poziție, propunînd un „Șoc educațional”. Pe 5 decembrie, ziua cînd au fost publicate rezultatele PISA, ministrul Attal a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor. Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024. 

Germania, șocată

În ceea ce privește punctajul înregistrat la testele PISA, Germania se încadrează cam în același punctaj ca Franța: 475 de puncte. 

Situația cel mai puțin dramatică s-a înregistrat în testarea cunoștințelor științifice: 10% din tinerii chestionați sînt capabili să-și aplice cunoștințele în mod creativ și independent în multe situații diferite. Cu toate acestea, 23% nu pot recunoaște fenomene științifice binecunoscute.

În ceea ce privește matematica, aproape o treime dintre tinerii testați nu pot converti prețurile într-o altă monedă. Cînd vine vorba de lectură, lucrurile sînt la fel de sumbre: 25% din tinerii de 15 ani citesc prost și nu pot capta în întregime mesajul principal al unui text de lungime medie. Doar 8% din elevi citesc deosebit de bine și pot înțelege texte mai lungi, pot aborda concepte abstracte și pot face distincția între fapte și opinii.

„O rușine”, comentează Der Spiegel performanțele elevilor germani, considerate cele mai slabe din istoria participării Germaniei la testele PISA. Cifrele arată că performanțele acestora au scăzut cu 25 de puncte la matematică în ultimii patru ani. La înțelegerea cititului, scăderea înregistrată este de 18 puncte, iar la știință, de 11 puncte. 

Șocul resimțit în Germania în prezent este asemănător cu cel de la începutul anilor 2000, însă rezultatele sînt azi inferioare. Sistemul de învățămînt german a reacționat la acea vreme și a analizat rezultatele PISA pentru a se reforma. Măsurile luate au îmbunătățit vizibil rezultatele, începînd cu 2006.

Declinul a început în Germania în 2015, la fel cum s-a întîmplat în marea parte a țărilor OCDE. În 2015, Germania a primit un număr mare de imigranți după criza siriană. Proporția studenților proveniți din rîndurile imigranților a crescut de la 13 la 26% între 2012 și 2022

„Sistemul școlar german rămîne inechitabil la nivel social”, comentează Der Spiegel. „Performanța elevilor depinde foarte mult de statutul lor social, efectul imigrației atîrnînd mult în balanță.” La matematică, copiii imigranților obțin cu 59 de puncte mai puțin decît copiii nativilor germani. În ceea ce privește cititul, cînd părinții nu vorbesc germană acasă, copilul suferă lacune în stăpînirea limbii. 

Una dintre soluțiile propuse ar fi ca aceștia să fie plasați în grădinițe bune. Potrivit Institutului Federal de Cercetare a Populației, tocmai copiii imigranților sînt cei care nu beneficiază de locuri în aceste unități preșcolare. 

Deși imigrația reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sistemul de învățămînt german, după cum subliniază și Die Welt, a existat și efectul COVID-19, dar și politica educațională, care „merge de mult în direcția greșită prin scăderea standardelor”. 

România, mulțumită

În acest context, în care majoritatea țărilor europene se agită să înțeleagă cauzele pentru a diminua efectele și să găsească soluții pentru a îmbunătăți performanțele elevilor, ministrul român al Educaţiei, Ligia Deca, a fost mulțumită de recentele rezultate ale elevilor români la testele PISA. 

În ziua cînd acestea au fost anunțate, faptul că România se plasează la coada clasamentului UE, situîndu-se doar înaintea Bulgariei, a fost pentru ministrul Deca un lucru pozitiv. Aceasta a declarat că e bine că ne menținem la același nivel ca în 2018, menționînd că, spre deosebire de alte state, ţara noastră nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor.

„Ştim că rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2018. De exemplu, la matematică, ponderea OCDE a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 76% în 2018 la 69% în 2022, în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas stabile. Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor.”

Această stagnare în analfabetism funcțional pare să fie, pentru ministrul Educației, un motiv de mîndrie, căci, susține Deca, pandemia nu a perturbat procesul educațional. 

„Aceasta demonstrează că avem un sistem de educaţie rezilient şi că ţara noastră a reuşit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei”, a afirmat Ligia Deca, citată de news.ro. Acest sistem „rezilient” este, potrivit ministrului, meritul profesorilor, elevilor, părinților care „au depus toate eforturile necesare pentru ca elevii să-și continue învățarea”.

Dacă declarațiile ministrului ar fi analizate din punct de vedere psihologic, cu siguranță ar exista diagnosticul optimistului incurabil care, în orice situație catastrofală, apreciază ciripitul păsărelelor. Dacă ar fi supuse unui test PISA, ar indica un nivel crescut de analfabetism funcțional: reziliența este capacitatea de a-ți reveni, după un șoc, la normalitate, însă normalitatea sistemului educațional din România este una a dezastrului, nu a performanței. Cu alte cuvinte, doamna ministru este mulțumită că am revenit, cu bine, la dezastru.

După mai bine de douăzeci de ani de cînd țara noastră participă la testele PISA, rezultatele indică o stagnare în acest dezastru. Ne situăm la un nivel critic în ceea ce privește competențele, pe toate planurile: în prezent, România a obținut un scor total de 428 de puncte, menținîndu-ne proporția de jumătate dintre elevi care nu înțeleg ceea ce citesc. 

Dacă în Germania și Franța există o explicație socială a scăderii performanței elevilor, imigrația puternică, în România singura explicație a menținerii unui nivel ridicat de analfabetism funcțional este nu doar pura incompetență, ci și voluptatea acesteia. 

Dacă în alte state rezultatele slabe ale testului PISA au provocat îngrijorare, dar și acțiuni, în România zîmbim liniștiți.