Milioanele lui Ceauşescu - cum a fost construit Aeroportul Otopeni

Publicat în Dilema Veche nr. 485 din 30 mai-5 iunie 2013
Milioanele lui Ceauşescu   cum a fost construit Aeroportul Otopeni jpeg

În iunie 1964, locotenent-colonelul Constantin Diaconu pleca în concediu, să-i arate fiicei sale Raluca mănăstirile din Moldova şi Bucovina. Avea o săptămînă înainte de a se întoarce la şefia secţiei Construcţii şi Instalaţii de Aerodrom din Comandamentul Apărării Antiaeriene. Pe la prînzul unei zile călduroase, Diaconu ajungea la o intersecţie înainte de Bacău, unde a fost tras pe dreapta de un echipaj de miliţie. „Tovarăşu’, sînteţi aşteptat de urgenţă la Bucureşti. Vă rog să vă întoarceţi, ca să deblocăm miliţienii din intersecţii. Sînteţi căutat în toată Moldova.“ A doua zi, Diaconu se prezenta la Ministerul Apărării, la şedinţa Consiliului Militar al Comandamentului Apărării Antiaeriene. Îl aşteptau şeful de stat major – generalul Cutoiu –, comandantul Apărării Antiaeriene – generalul Alexe –, comandantul trupelor de artilerie şi rachete – generalul Cupşa – şi comandantul trupelor radiotehnice – generalul Ionescu. „Să trăiţi, bine v-am găsit!“ i-a salutat vesel. „A, bine ai venit!“ i-a spus generalul Vasile Alexe, aruncîndu-i nişte hîrtii în faţă: „Păi, n-ai spus că ţi-a promis Ceauşescu 33 de milioane să faci cazarmă?“ Diaconu a răspuns senin că da. „Atunci, să te speli pe cap cu cele 5 milioane pe care ţi le-a aprobat!“ Locotenentului i s-au înmuiat genunchii. A ieşit afară cu hîrtia de la cancelaria Comitetului Central şi s-a dus glonţ la ofiţerul de serviciu, colonelul Pâslaru. Degeaba s-a rugat „nea Petrică“ de el să nu fumeze. De un an se lăsase, dar din acel moment, Diaconu a redevenit fumător de două pachete pe zi.

* * *

Ministerul Transporturilor lansase, la începutul anilor ’60, o comandă internaţională pentru proiecte de construcţie a unui aeroport internaţional la Bucureşti. Otopeniul era, la vremea aceea, doar un aerodrom militar. În contextul vremii, pe lîngă nevoia unui aeroport civil internaţional, Guvernul României mai avea un scop strategic. Se dorea scoaterea din circuitul spre Orient a aeroportului Brno din Cehoslovacia. Nu erau neglijate nici interesele posibililor investitori străini. Operarea unui aeroport presupune alimentarea cu combustibili, iar România era nevoită să importe petrol, din cauza conţinutului mare de sulf din rezervele autohtone. S-au prezentat două soluţii foarte asemănătoare, ambele brodate pe amplasamentul Aerodromului Otopeni: una franceză, alta austriacă. În esenţă, proiectele prevedeau construcţia unei piste pe lîngă DN1, pe o lungime de 3,5 km în direcţia nord. La mijloc ar fi fost construită aerogara, iar apoi o altă pistă de 3,5 km, mai la nord. Una pentru aterizare, alta pentru decolare, folosite alternativ, în funcţie de direcţia vîntului.

Odată înaintate propunerile, Ceauşescu a dat ordin ca echipe de specialişti să le analizeze. Au fost create comisii de la Apărare, Aviaţie Civilă şi Petrol. Comisia de la Apărare era condusă de locotenentul Diaconu. Avea 32 de ani. Cu el în echipă mai lucrau inginerul Bădărău – specialist în proiectare de piste – şi inginerul Ivanovici – specialist în instalaţii de aviaţie. Comisiile au lucrat timp de o lună, în sediul Comitetului Central. „Lucrai în tensiune, nici nu ştiai cine e în stînga şi în dreapta ta. Te ştiai în inima forului de conducere şi nu era deosebit de agreabil“ – îşi aminteşte Diaconu.

Analizînd proiectele propuse, echipa locotenentului a constatat că ele presupuneau un efort financiar mult mai mare decît costul în sine de 1 miliard de lei. Mutarea amplasamentului faţă de cel militar însemna demolarea satului Dimieni şi strămutarea cîtorva mii de locuitori. La asta se adăuga construcţia unei şosele noi şi mutarea căii ferate care trece peste pod către Constanţa. Exista o soluţie alternativă? Da, şi ea a fost avansată de echipa de „puştani“ care nu aveau nici un scaun de pierdut de sub fund. Raportul comisiei de la Apărare însuma costuri de 480 de milioane de lei, folosirea în comun a pistei militare de către armată şi aviaţia civilă, construcţia aerogării la DN1 şi mutarea unităţii militare cu toate dependinţele, la sud. Acolo unde, decenii mai tîrziu, aveau să se întîmple afacerile Ţigareta I şi II.

„Ideea nu era să luptăm împotriva proiectelor străine, dar noi am considerat că aeroportul trebuie să se dezvolte în etape. Să ajungem noi la un asemenea trafic aerian încît să se justifice investiţia şi apoi o facem.“ Acesta a fost raţionamentul echipei conduse de Diaconu – aprobat de Ceauşescu, împreună cu 33 de milioane de lei necesare mutării regimentului de la Otopeni mai la sud.

* * *

Trăgînd din ţigara de la „nea Petrică“, locotenentul Diaconu s-a dus către bufetul ministerului. Şi-a cumpărat Snagov cartonat. Kent nu-i plăcea, deşi avea fişetul plin de pachete primite de la piloţi. A sunat la cabinetul ministrului şi a cerut o audienţă. Abia ce ministrul adjunct de la servicii ceruse să fie dat afară pentru că cedează bunurile armatei către administraţia civilă, şi acum avea deja o altă problemă. Cum să demoleze hangarele din nord, să construiască o cazarmă nouă şi o întreagă bază de deservire pentru forţele aeriene, în valoare de 33 de milioane, cu doar 5 milioane date de Ceauşescu? Ministrul Apărării, generalul Ion Ioniţă, l-a liniştit. I-a dat o cafea şi i-a spus: „O să ai bani din fondurile armatei. Nu te uita că nu ţi-a dat Ceauşescu.“

Pe baza raportului făcut de comisia condusă de Diaconu, proiectul civil a fost apoi administrat de Direcţia Aeroportuară a Aviaţiei Civile, subordonată atît Ministerului Transporturilor, cît şi Ministerului Apărării. În 1966, lucrările la aerogară „ieşeau din fundaţie“, iar în 1969 totul era gata, înainte de vizita lui Richard Nixon. În 1977, Diaconu ieşea din armată cu gradul de colonel, nu înainte de a-i prezenta lui Ceauşescu proiectul de aeroport internaţional de la Constanţa. După a doua căsătorie, colonelul în rezervă şi-a schimbat numele în Diaconu-Colintineanu.

Astăzi, la vîrsta de 81 de ani, îşi doreşte să viziteze aeroportul din Otopeni, în zonele unde pasagerii nu au acces, pentru a vedea cum s-a dezvoltat proiectul iniţial.

Laurenţiu Diaconu-Colintineanu este jurnalist la RFI România şi documentarist independent.

Foto: arhiva personală, Romatsa

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.