Micile trivialități ale anului 2023
Pe plan mondial, anul 2023 nu a fost cu nimic mai bun decît anii precedenți. Războaie noi, cutremure devastatoare, neliniști sociale produse de dezvoltarea Inteligenței Artificiale, care amenință atît educația, cît și piața muncii din întreaga lume, scăderea calității educaționale, probleme internaționale produse de imigrația crescîndă, toate s-au amplificat.
Totuși, chiar și în acest tăvălug de probleme, omenirea a găsit resurse pentru a-și menține micile bucurii, micile frivolități, care dau sare și piper vieții.
Și-a ales culoarea preferată, un roșu aprins, a inventat „necroroboți”, resuscitînd păienjeni decedați, a premiat cercetătorii care au numărat cîte fire de păr avem în nas, s-a lăsat invadată de spiriduși și a fost interesată de reacțiile trecătorilor, atunci cînd altcineva privește în sus.
Și, pentru că o privire înspre „sus” este o latură a optimismului, poate n-ar fi rău să încheiem anul cu un mic mozaic de zîmbete, poezie, culoare și giumbușlucuri.
Premiile Ig Nobel
Premiile Ig Nobel (joc de cuvinte, în limba engleză ignobel însemnînd „dezonorant”) sînt o parodie a Premiilor Nobel și sînt acordate, anual, pentru cercetări științifice „triviale”. Conceptul a luat naștere în 1991, din dorința de a premia acele studii, cercetări, experimente și invenții care, deși ne fac să zîmbim prin ideile neobișnuite și imaginația debordantă, ne pot pune și pe gînduri.
Anul acesta au fost decernate, pe data de 14 septembrie, zece premii.
La categoria Chimie și Geologie, studiul cîștigător și-a propus să explice de ce geologii și paleontologii ling rocile pe care le studiază. Studiul a conchis că suprafețele de rocă sînt mai ușor de studiat atunci cînd sînt umede.
La categoria Medicină, studiul premiat aparține unui grup de cercetători internaționali care a numărat numărul de fire de păr din nas: cîte sînt în nara dreaptă, cîte în nara stîngă? După ce au efectuat cercetări pe aproape douăzeci de cadavre, cercetătorii au descoperit că numărul mediu de fire de păr din nara stîngă (120) a depășit cu puțin numărul mediu ale celui din dreapta (112).
La categoria Sănătate Publică, a fost premiat cercetătorul sud-coreean Seung-min Park, de la Universitatea Stanford. Acesta a inventat o toaletă inteligentă care analizează în detaliu toate „nevoile” noastre. Cu alte cuvinte, datorită diverșilor senzori, toaleta are capacitatea de a analiza compoziția urinei, volumul acesteia, clasifică excrementele în funcție de scala Bristol, face fotografii. Toaleta Stanford a fost proiectul cîștigător, căci, potrivit juriului, face posibilă depistarea precoce a anumitor boli.
La categoria Nutriție, premiul a revenit unui grup de cercetători japonezi care au descoperit că stimularea papilelor gustative, folosind curent electric, poate îmbunătăți gustul mîncărurilor cu conținut scăzut de sodiu. Participanții la acest studiu au folosit tacîmuri electrificate și au constatat că acestea schimbă într-adevăr gustul alimentelor consumate, făcîndu-le să pară mai sărate decît în realitate. Cu alte cuvinte, o descoperire menită să reducă sarea în bucate.
La categoria Inginerie mecanică, cîștigătorii premiului au explorat necrorobotica. Adică au folosit păianjeni morți pentru a construi instrumente robotizate de prindere. Echipa de cercetare a folosit ace extrem de mici pentru a injecta aer în păianjenii morți, astfel încît insectele decedate să-și extindă picioarele. Apoi au scos aerul, prin aceeași metodă, ceea ce a făcut ca picioarele păianjenilor să se închidă. Ideea nu a fost fără greutate, de vreme ce rezultatele au conchis că puterea de prindere a acestor necroroboți ar putea suporta o greutate de 1,3 ori mai mare decît greutatea insectelor.
La Literatură, premiul a mers către un studiu care a cercetat implicațiile repetării aceluiași cuvînt. Cercetătorii au ajuns la concluzia că această îndeletnicire dă o senzație de „jamais vu”. Studiul, internațional (cercetătorii venind din Franța, Marea Britanie, Malaezia și Finlanda), a conchis că oamenii care pronunță de multe-multe ori un cuvînt ajung să se simtă „ciudat”, să se disocieze de acel cuvînt pînă la a nu-i mai atribui nici un sens.
Premiul pentru domeniul Comunicării a fost atribuit unui grup de cercetători (din Argentina, Spania, Columbia, Chile, China și SUA) care au studiat activitățile mentale ale oamenilor experți în vorbirea inversă. Una dintre concluzii: cei care au abilitatea să pronunțe cuvintele sau să reproducă fraze de la coadă la cap au o activitate cerebrală mai crescută.
Premiul pentru Educație a revenit unei cercetări care a studiat, metodic, plictiseala profesorilor și a elevilor în timpul orelor de curs. Concluzia a fost că lucrurile plictisitoare plictisesc.
SUA au cîștigat premiul pentru Psihologie pentru o serie de experimente stradale care au avut ca scop testarea reacției trecătorilor atunci cînd cineva privește în sus. Rezultatele au conchis că dacă o singură persoană privește în sus, doar 4% din trecători tind să facă același lucru. Însă dacă 15 persoane privesc în sus, procentul trecătorilor care îi imită crește la 40%.
Însă, probabil, cel mai sexy premiu Ig Nobel a fost acordat la secțiunea Fizică, unei echipe de cercetători care a studiat în ce măsură este afectată compoziția apelor oceanice de activitatea sexuală a hamsiilor.
Viva Magenta
Povestea Sistemului de culori Pantone a început în 1963, cînd fondatorul companiei, Lawrence Herbert, a creat un sistem de identificare a culorilor prin diferite coduri. Scopul: crearea unui „limbaj universal de culoare care să permită designerilor să ia deciziile cele mai bune”.
Din anul 2000, Institutul Pantone Color (creat în 1986, pentru a oferi asistență designerilor, arhitecților și diverselor companii) a instaurat tradiția decernării unui premiu colorat: „Culoarea anului”.
Culoarea anului este aleasă de un grup de 40 de specialiști, cu diferite profesii, care examinează tendințele din domeniile modei, cinematografiei, televiziunii, designului, politicii și evenimentelor mondiale. Aceștia se întîlnesc de două ori pe an, într-o capitală europeană, pentru a dezbate tendințele coloristice ale lumii și a selecta culoarea reprezentativă a anului în curs.
Pentru 2023, Institutul Pantone Color a desemnat Viva Magenta, o culoare descrisă ca fiind apropiată de carmin, de un roșu purpuriu sau de o zmeură „foarte coaptă”. Potrivit Leatrice Eiseman, director executiv al Pantone Color Institute, Viva Magenta are o latură jucăușă și distractivă, fiind totodată și puternică. Potrivit directoarei, aceasta poate fi asociată „unui pumn într-o mănușă de catifea! Este o nuanță de roșu care cultivă un echilibru între cald și rece, (...) o culoare îndrăzneață și spirituală”.
Aceasta a declarat că, în era digitală pe care o trăim, trebuie să „căutăm inspirația în natură și să ne întoarcem la ceea ce este real”.
Personalitatea anului
Revista Time a desemnat-o pe Taylor Swift drept „Personalitatea anului 2023”. Cîntăreața, în vîrstă de 33 de ani, i-a întrecut în topul alegerii pe Barbie și pe Regele Charles al III-lea.
„Deși popularitatea ei a crescut de-a lungul deceniilor, acesta este anul în care Swift, în vîrstă de 33 de ani, a realizat un fel de fuziune nucleară: a îmbinat arta și comercialul astfel încît a eliberat o energie de o forță istorică”, a comentat revista. Time a spus că Taylor Swift a fost aleasă drept personalitatea anului 2023 pentru că a găsit o modalitate perfectă de a oferi oamenilor din întreaga lume „speranță în vremuri întunecate”.
„Nimeni altcineva de pe planetă nu poate ajunge astăzi la inimile atîtor oameni precum o face Taylor Swift”, a conchisTime.
Premiile FIFI
Premiile „Fragrance Foundation Awards 2023” (cunoscute și drept premiile FIFI) sînt asemănate cu premiile César pentru cinema. În fiecare an, profesioniști, dar și amatori, se reunesc și aleg cele mai bune parfumuri ale momentului, incluse în mai multe categorii.
În 2023, parfumul de lux pentru femei a fost desemnat Gabrielle, de la Chanel, în timp ce, la categoria Prestige, Paradoxe, de la Prada, a cîștigat premiul.
La parfumurile masculine, Noir Extreme, de la Tom Ford, a cîștigat premiul pentru categoria parfumul de lux, iar Eau Givrée, de la Hermès Terre d’Hermès, la categoria Prestige.
Epidemie de spiriduși
Le Point a anunțat de curînd că în Franța a izbucnit o nouă epidemie: cea de spiriduși. De cîțiva ani, observă jurnaliștii francezi, spiridușii, acele credincioase ajutoare ale lui Moș Crăciun, cu fesuri roșii și obraji bucălați, au invadat nu doar vitrinele magazinelor și rafturile supermarket-urilor, ci și rețelele de socializare. Și nicicînd mai mult ca în 2023.
Din 2020, în Franța a fost creat un grup de Facebook Lutins farceurs de Noël care are peste 200.000 de urmăritori. În 2023, pe pagina grupului au fost postate zilnic mii de fotografii cu spiriduși.
Un spiriduș, pe marginea căzii, spune: „Cred că baia e pregătită”. Altul privește cu poftă un crenvurșt din farfuria pe care o ține în mînă. Altcineva a realizat o piramidă din suluri de hîrtie igienică imprimată cu spiriduși. În altă poză vedem un grup de spiriduși refugiați în cuva mașinii de spălat rufe.
Deși au apărut bombăneli din culisele corectitudinii politice, activiști care atrag atenția că spiridușii sînt spioni ai Moșului, trimiși să cerceteze comportamentul copiilor și să-i pîrască dacă nu au fost buni, spiridușii nu dau atenție acestor Grinch și par chitiți să răspîndească veselie.
O epidemie de zîmbete, binevenită.