Mici întîmplări, printre lumini

Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Mici întîmplări, printre lumini jpeg

După ce am scris titlul, mi-am dat seama că anul ăsta, de fapt, nu mai e cu totul valabil. Că în fiecare an am trăit „magia luminițelor“ de Crăciun, mai puțin anul ăsta. În fiecare an mi-a plăcut să mă plimb și să văd, cu alți ochi – mai îngăduitori, mai binevoitori – lumea prin tunelul strălucitor. Oricît de kitsch ar fi fost, era „în spiritul Crăciunului“.

Anul ăsta, însă, kitsch-ului de Crăciun, tolerat, i s-a adăugat și cel naționalist. Iile și clopurile uriașe, cruciulițele tricolore și cele trei figurine încinse-n horă aparțin, evident, unui cu totul alt imaginar decît cel cu reni, îngeri, stele și Moși. Unui imaginar pe care generația mea, de pildă, trecută printr-o copilărie comunistă în care naționalismul nu avea deloc o tentă pozitivă și era doar una dintre formele de manipulare și de acoperire a altor păcate, nu-l poate aprecia.

Și totuși, cu toată tenta asta căreia nu i găsesc rostul, am umblat zilnic pe sub bolta de lumini, pierzîndu-mă în mulțimi și-n minuscule întîmplări. Unele mai tenebroase, altele mai zglobii. Au fost zile în care am mers ca un buldozer pe sub lumini, fără să văd în stînga ori în dreapta, simțind doar oamenii care alunecau pe lîngă mine ca două șuvoaie cenușii, fără chipuri concrete. Zile în care mă urcam în taxiuri în care șoferii, după ce mi se adresau ceremonios cu un cvasi-țîfnos „doamnă“, habar nu aveau pe unde s-o ia și nici cum să conducă, și erau mereu gata să intre-n alte mașini. Tot ce puteai face, ca pasager devenit, brusc, copilot, era doar să le semnalezi, pe un ton aparent neutru, eventualele obstacole care-ți puteau ieși în cale, ca-ntr-un joc pe computer. Și, tot ca-ntr-un asemenea joc, să vezi dacă te transformi într-o explozie de luminițe roșii și albastre ori cîștigi punctele și treci la etapa următoare.

Nu știu cum și de ce, nu mi-a fost teamă nici de varianta cu luminițe. Cumva, tot hălăduind singură prin mulțimi, am dezvoltat un soi de sentiment al invizibilității. Era ca și cum mi-aș fi pus mantia lui Harry Potter (și a altor eroi de basm de dinaintea lui) și mi-aș fi permis să umblu cît se poate de liberă de colo pînă colo, fără frică, pentru că nimeni nu mă știa. Sau, cel puțin, așa credeam. S-a dovedit, însă, că-n realitatea plină de surprize erau cîteva creaturi care mă vedeau, totuși. De pildă, o pisică cenușie, pe o stradă întunecată, care mi s-a frecat de picioare cu excesivă tandrețe. Vînzătoarea de îngeri (știu, sună pompos și prea metaforic, era de fapt doar o fată care vindea podoabe de pom din ceramică, handmade, cu chipuri de zîne și îngeri) din Tîrgul de Crăciun, care m-a salutat cu căldură, căci mă știa printre puținele ei cumpărătoare fidele din toți anii. Cîinele Luca (!) de la taraba de ziare din Piața Romană, care a ieșit, la un moment dat, de sub tejghea, a pus labele pe ea și mi a lătrat în semn de salut în timp ce cumpăram un calendar cu pisici. Șoferul de taxi, tînăr și prezentabil, care, în sfîrșit, zîmbea: era aproape primul om pe care l vedeam binedispus după o pleiadă de deprimați și demoralizați care mi-au tot ieșit în cale. I-am spus că mă bucur să mai văd pe cineva binedispus. A continuat să zîmbească și mi-a povestit o întîmplare halucinantă: o doamnă care i s a urcat în mașină, cu ceva timp în urmă, l-a reclamat pentru că i s a părut prea vesel, iar la ea în familie oamenii erau veseli doar cînd luau ceva la bord…

Alți oameni, cunoscuți, au fost precum ajutoarele lui Făt-Frumos (în cazul meu, al Ilenei Cosînzeana, dar să nu exagerăm) pentru mine. Într-o perioadă în care lumea mi se cam decolorase, devenind spălăcită și rărită, pe cale de destrămare, ei m-au introdus în lumile lor. Mai ciudate, poate, dar interesante. Altfel, oricum. O creatură m-a purtat prin lumea frunzelor, florilor, peisajelor și a contemplației în general. O alta într-una a manualității și meșteșugurilor, în care din orice se poate făuri ceva, totul se poate transforma, există posibilități nelimitate și nu te plictisești niciodată. M-am lăsat pentru scurt timp antrenată chiar și-ntr-un joc pe care-l practicam cînd ne plimbam pe străzi, în liceu: dacă atunci ne uitam pe geam prin casele oamenilor (știu, nu i frumos), acum ne uitam doar la animalele de prin curți: eram însoțită de o expertă, care le cunoștea pe toate din anumite zone.

Am reușit, chiar, dintr-o întîmplare, la biserică, să ajut la o o­pe­rațiune importantă: punerea anafurei în pachețelele care urmau să fie împărțite credincioșilor. Oricît de hilar ar părea, am fost foarte fericită să desfac pungile în care doamna de lîngă mine punea bucățile de pîine. Am simțit că fac parte din comunitate (partea aia fără pretenții). Și, datorită acestei operațiuni și altora dintre cele amintite, am simțit că lumea se mai despălăcește și începe să prindă, timid, culoare.

Foto: adevarul.ro

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.